Trăim din timp furat, de-o vreme,
În paranteze sociale,
Mă dor și dorurile tale,
Iar dorul meu în tine geme.
De-atâta zbatere absurdă
Se sfâșie în noi iluzii,
Se sparg mirările-n concluzii
Când râde o Cassandră surdă.
Te mai rostesc, te mai imploră
Toată dorința mea de bine,
Îmi vine viața dinspre tine
Și fac o viață dintr-o oră.
♣ Cristian Lisandru – martie 2023