amintiri citite

ARS POETICA – TOMUL I – ARTA [VI]

COMPENDIUM LITTERAE

ARS POETICA

TOMUL I

*** ARTA ***

~ VI. ~

„ARTĂ, ÎNȚELEPCIUNE, ȘTIINȚĂ, CUNOAȘTERE.

Ființa Umană, conștientizează despre Originea sa, căutându-L pe Dumnezeu, și aflându-L în Măreția Operei de Artă care întrece orice închipuire: lumea pe care Dumnezeu a creat-o, reprezentând darul Său. Când omul află despre sinele propriu, își recunoaște Obârșia, ca fiind creat după Chipul și Asemănarea care îl împletește Ființialității și Existenței. Devenind conștient de sufletul pe care îl poartă, omul caută apropierea de Dumnezeu.

Neasemuite în Adâncime, sunt scrierile Sfinților Părinți prin care s-a întemeiat Zidirea Sfintei Biserici, ocrotitoare a Ființei Umane, mult-povățuitoare într-a stabili Comuniunea cu Dumnezeu, ridicând omul din păcat și prin Sfintele Taine, aducându-i mântuirea. Nu există o altă mântuire decât numai prin Sfânta Biserică, cea care păstrează Cuvântul lui Dumnezeu – Sfînta Dumnezeiasca Evanghelie – Înțelepciunea, care hrănind sufletul omului, îl aduce întru Viață, pregătindu-l pentru Eternitate. Ființa umană, conștientizează altfel, prin…

Vezi articolul original 594 de cuvinte mai mult

amintiri citite

ORFANII – Cap. I: Prin Țara Nimănui – I

HARFA MEA

ORFANII

CAPITOLUL I

CU 40 DE ANI ÎN URMĂ…

Prin Țara Nimănui.

I.

*

„Prin Țara Nimănui, mai tuturor, li se părea că orice le aparținea. Unii, priveau munții, și credeau că vârfurile cele înzăpezite unde doar vulturii pleșuvi se mai puteau avânta spre cercetarea-le, nu puteau fi cu niciun chip, stăpânite de careva, nimeni, negăsindu-se vrednic de-a le urca, știindu-le sălbăticia, pe când alții care se încumetau, cu toate echipamentele lor sofisticate, la un moment dat, abandonau, lăsându-se păgubași, întâmpinând potrivnicia vremii care parcă străjuia cu putere, asupra stâncilor semețe ridicate printre cărările abrupte și pereții ciudați care parcă prevesteau prăbușirea în gol.

Alții, care ajungeau a se crede stăpânitori peste măreția fără de asemuire a cărunților munți, își închipuiau că într-o bună zi, vor avea resurse suficiente pentru a explora fiecare părticică din structura lor, pe care ulterior să o valorifice, într-un negoț, prin vecinătate și chiar năzuind…

Vezi articolul original 968 de cuvinte mai mult