În lacrima celuilalt
de Gabriela Mimi Boroianu
27.01.2023
Uneori ai vrea să te faci mic-mic, să te ascunzi în palmele timpului,
să te pierzi printre secunde;
Să te regăsești într-un alt răsărit – rază de lumină violetă –
răsfățată în taina vântului ce mangâie un obraz de nou născut,
mirosind a miere și lapte;
Să nu cunoști decât limba iubirii;
Să fii ușor, ca o aripă de flutur, ce se rotește în dansul cuvintelor nespuse…
Uneori ai vrea să fugi din tine și să te ascunzi într-o inimă rănită;
Să-i săruți genunchii
până n-o să te mai doară umbra;
Să-i faci acoperământ din pleoapele tale,
s-o hrănești cu rouă
adunată-n dimineața de după,
ca șoaptele voastre
să învețe cântecul vieții
din roșul sângelui ce vă unește.
Uneori ai vrea să fii tu în lacrima celuilalt
doar ca să-i mângâi obrajii…
