Mic Tratat de Versificație
PHILOSOPHIA * ELOQUENTIA
[ XXII ]
*
↔↕ ↖↗↘↙
O liniște adâncă îmi cuprinde
Natura însăși ce mi-o desprinde…
↔↕ ↖↗↘↙
*
Simt..
Cum emană, din viață,
Așteptările blânde;
O, cum trec clipele, flămânde,
Când crinul îngheață!..
*
- Și mă trezesc, deodată,
Sorbire-a torentelor căii
Din ecoul tulbure, al văii,
Spunându-mi… cum a fost… odată…
*
Simt..
Schimbarea fără de care
Nimicul nu încetează a fi
De la cel mai mic – spre cel mai mare,
Ceea ce lumii, s-ar desluși –
*
Ori… dânsa… pare că îmi fuge,
Aidoma gliei, de subt picioare –
Și mă trezâi! Ca pruncul care suge
A viaței lăcomie, ăn dulcile-i izvoare…
*
Simt..
Cum se ’cheagă, spre moarte,
Deșteptările crunte;
O, cum șad slovele-’n frunte,
De pe cruci, a le poarte!..
*
- Și mă trezesc, deodată,
Smuls din vuietul lumii –
Căci graiul, frânt, nu mi-i,
Cum nici povestea…
Vezi articolul original 215 cuvinte mai mult
Cronopedia 