O minune petrecută într-o zi de marți, 13

clipe de reverie

Acum câteva zile m-am spovedit și m-am împărtășit după o pauză îndelungată. I-am lăsat Părintelui un pomelnic, am simțit rugăciunea Sfinției Sale.

Din acel moment efectiv s-a schimbat macazul: lucruri care mă frământau au devenit dintr-o dată insignifiante; nu m-am mai înverșunat și nu mi-am mai impus voia mea; am trăit o clipă de iertare, de recunoștință și dorința de a oferi din puținul meu celorlalți.

Astfel, anul acesta am inclus în felicitările oferite câte o iconiță foarte dragă mie cu Nașterea Domnului și am simțit că-mi răspândesc sufletul pretutindeni.

Cu această stare m-am întâlnit cu doamna C.C. care m-a rugat să-i trimit niște materiale bune pentru învățarea limbilor engleză și franceză.

După ce i-am trimis diverse linkuri m-am gândit că volumul mare de informație poate fi copleșitor, așa că mi-am propus să-i cumpăr doamnei C.C. icoana „Sporirea Minții”, ce vine în ajutorul celor care studiază și care de-a lungul…

Vezi articolul original 520 de cuvinte mai mult

Până la urmă ce iubim?

Prea târziu te-am iubit...

Dacă tot se apropie Nașterea Domnului, Crăciunul,
e bine să ne întrebăm toți,
preoți și laici,
călugări și călugărițe,
profesori și medici,
politicieni și sportivi:
iubim cu adevărat ceea ce suntem și facem?
Sau iubim mai mult ceea ce primim
pentru ceea ce suntem și facem?
Ne iubim cu adevărat vocația?
Sau iubim mai mult beneficiile acestei vocații? (cf. Mt 6,24)

Vezi articolul original

Visul

69

      Uneori lucrurile nu merg cum mi-aș dori. Cam ca vouă tuturor. Și nu mă întrebați cum mi-aș dori, pentru că e dificil de explicat. Mai ales că-s sucită ca curu’ fusului și nici eu nu știu ce vreau. Cam tot ca voi toți. Până aici nimic deosebit. În orice caz, vreau să zic în linii generale, că în mod particular cam știu: oleacă de sănătate în oase, la fel ca și în creier, copilul să fie bine, niște satisfacție financiară că ajută la moral și nu numai, oamenii dragi  să fie sănătoși și alte câteva. Cum ar fi, o perdea nouă în baie, câteva brațe de flori, o mașină, 2-3 zile la munte ecc, recunosc, că știu că-s superficială și lucrurile materiale îmi dau mare satisfacție. Exact motivul pentru care se întâmplă că atunci când una din acestea nu-mi iese, mă apucă o tristețe adâncă de-mi strânge între degetele hâtre…

Vezi articolul original 565 de cuvinte mai mult