Octombrie…
Azi cade cerul peste tine,
Mai ai un azi și ai un mâine…
Și vei pleca în zări senine,
Ducând frunzari galbeni cu tine.
Ai fost și hoț și ai ratat…
Ai dăruit și ne-ai luat…
Și visători ne-ai c-am uitat,
În galbenu-ți frumos palat…
Și conștient și inocent…
Prin arămiu ai fost prezent,
Și-atâta, Doamne, de decent,
În nici o zi n-ai fost absent…
Ai colorat și desfrunzit,
Și ai iubit nedumerit.
Și ai fost doar binevenit,
Prin toamne, ca un gând pripit.
Mai ai un mâine-ngălbenit,
Prin toamne bruma a albit.
Prin ploi vine necontenit,
Noiembrie cel rătăcit…
Te pomenim numai de bine,
Mă tem, că dor ne-a fi de tine.
,,Noembre”-i după deal și vine,
Cu ceață-n zările senine…
Îți spun, adio și te las…
Și nostalgie am în glas,
În suflet mi-ai făcut popas,
Și-am plâns și am făcut și haz…
Noiembrie, fii binevenit…
Cu…
Vezi articolul original 14 cuvinte mai mult