Călătoria unui pelerin

arta si natura

„Arta evocă misterul fără de care lumea nu ar exista”.

Scrisoarea…

„Viața noastră este ca si călătoria unui pelerin”

Odată am văzut un tablou frumos, a reprezentat un peisaj seara. În dreapta, în depărtare, un rând de dealuri care arătau albastre în negura serii. Deasupra acelor dealuri, splendoarea apusului, norii cenușii presărați cu argint, aur și violet. Peisajul este o câmpie acoperită cu iarbă și iarbă, ici și colo coaja albă de mesteacăn cu frunze verzi pentru că este primăvară. Prin peisaj curge un drum care duce la un munte înalt, foarte, foarte departe și, pe vârful muntelui, un oraș pe care soarele apus aruncă o lumină de glorie.

Pe drum merge un pelerin, avea un băț în mână.

A mers pe jos o lungă perioadă de timp și era obosit. El întâlnește o femeie, care îl face să se gândească la cuvintele Sfântului Pavel ”Deși trist, dar…

Vezi articolul original 75 de cuvinte mai mult

Iubește -o de acum pe ea..

Mira & Irina

Așteapt- o pe ea la gara ,in locul meu .

Iubeste-o ,dar nu cum ai făcut cu mine,

Aaa,și când te duci la ea,sa ii iei și niște flori .

Spune-i că ea e atât de norocoasa..

Că multe ar fi vrut să fie in locul ei .

Nu-i spune că nici ea ,nici alta fata..

Nu vor avea vreodată ochii mei .

Știi ,daca te întrebi vreodată ,ce aș fi făcut să mă iubești?

Răspunsul îl găsești în gara tristă…

Când am pierdut și trenul numai sa te vad.

Și să îmi confirmi că imposibilul exista.

Și tot schimbul asta,era atât de nechitabil.

Nu trebuia să fiu vreodată eu, in trenul tau.

Tu ai alt drum ,iar eu o alta statie..

Iubește -o pe ea,așa cum te-am iubit candva,chiar eu.

Mira .

Vezi articolul original