amintiri citite

Începe o nouă zi…

Gânduri rebele

Aproape liniște

Norii-s de-argint şi zboară departe,
Cerul e-nalt, tăiat în cleştar,
Noaptea-i o perdea
Şi-n fereastra mea
Doar umbre care-ncet dispar…

Când nu eşti aici mi-e camera goală,
E timpul leneş, mult prea lung…
Deloc nu mi-e somn
Şi-n loc să adorm
Încerc cu gândul să te-ajung…

Se înseninează cerul departe,
Ceaţa dispare, ruptă în fâşii…
Străzile-s pustii dacă tu, tu nu vii,
Degeaba-ncepe, începe o nouă zi.

Nu te-ndepărta,
Nu mă mai lăsa
Singur să te-aştept,
Nu te răzgândi,
Nu mă ocoli,
Nu mai fugi…

Şi e linişte iar, prea aproape de mine,
Prea triste visele îmi sunt…
De ce nu eşti aici, să-ţi pot vorbi,
Să-mi poţi vorbi?
S-apropii cerul de pământ…

Şi e linişte iar, prea aproape de mine,
De ce n-auzi chemarea mea?
Te strig mereu, te strig în gând
Şi e inima mea ca un ceas bătând.

Se înseninează cerul departe,
Ceaţa dispare, ruptă…

Vezi articolul original 35 de cuvinte mai mult

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.