amintiri citite

Miercurea printre fraze și cuvinte…

Gânduri rebele

Poveste cu tâlc

Un licurici, frumos și strălucitor, valsa-n noapte fericit, dintr-un tufiș, nervos nevoie mare, pe strălucirea lui, sta un vânător de străluciri, care-n concepția lui, nimeni n-avea voie să strălucească.


Văzându-l licuriciul, oprit din zborul lui, îi sopti timid:

– Pot să vă pun trei întrebări?

Da, îi răspunse vânătorul de străluciri.

– Te-am supărat cu ceva? Îl întrebă licuriciul.

Nu… Răspunde vânătorul.

Ți-am încălcat teritoriul?

Nu…

Te-am încurcat cu ceva?

Nu!

– Atunci de ce dorești să-mi oprești zborul meu strălucitor,
atâta timp cât nu te deranjez?

Vânătorul nostru compromis, răspunde încordat:

– Nu-ți pot suporta strălucirea!

Morala:
Deseori unii oameni nu suportă strălucirea naturală a celor din jur
și-atunci încearcă din răsputeri, gata de atac în orice moment, să te compromită,
să-ți taie tot elanul, în zborul tău spre frumusețea naturală a sufletului.

Vezi articolul original

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.