amintiri citite

Liliana Olariu

Vitrina.cu.Poezii

Suntem ca frunza,
Suntem ca frunza ce în cădere,
Lăsăm tristețe și durere.
Un gol imens ce se așterne,
Între noi și cel ce pierde.

De-am ști că în cădere doare,
Am așterne ceva moale.
Ca atunci când jos ajungi,
Să nu te doară, să nu plângi.

Să fii ca frunza răbdătoare,
Chiar dacă ești călcată în picioare.
Să fii covor pentru pământ,
Să-l încălzești, când este vânt.

Așa e Omul când îmbătrânește,
Este ca frunza care ruginește.
Aștepți clipa când vei pleca,
Așa cum cade și frunza.

Care în primăvară frumos a înmugurit,
Apoi la umbră te-a primit.
Te-ai bucurat de frumusețea ei..
Atunci când te plimbai pe alei.

Așa și tu omule ești călător,
Te naști,un pui de om…
Te bucuri de tinerețe,
De căldura verii și iubirea vieții.

Fii ca frunza plină de iubire,
Fără grija zilei de mâine,
Încălzește cu IUBIREA ta,
Pe cel ce îl…

Vezi articolul original 29 de cuvinte mai mult

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.