amintiri citite

Utopix

SUNT UN ADOLESCENT REBEL

Orașul Utopix este necunoscut maselor largi, pentru că își dorea anonimatul mai mult decât oricare alt oraș. Puținii lui locuitori, cu niveluri ridicate de serotonină în sânge, păstrau granițele orașului închise și vegheau ca nicio ființă tristă, umană sau nu, să nu pătrundă în interiorul comunității fericite. Era un oraș verde, acoperit de un cer azuriu și veșnic senin, înconjurat de o pădure tânără și flămândă, care se hrănea cu intruși depresivi, ce-și căutau alinarea, fugind înspre oraș. Nu se întâmplase niciodată ca vreunul să treacă prin pădurea carnivoră și sa-și atingă țelul: frunze mari îi îmbrățișau, flori parfumate îi adormeau și oamenii triști, învăluiți de vegetație, uitau de toate necazurile lor, într-o binefăcătoare amorțire a trupului și minții. În câteva ore, dispăreau cu totul, dizolvați de sucurile vegetale și devorați de plantele verzi și suculente. Apoi, pădurea își făcea siesta, grăbind mulțumită fotosinteza pentru orășenii fericiți. Orașul nu avea…

Vezi articolul original 289 de cuvinte mai mult

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.