amintiri citite

Seară

Al Phagora

În pădure soarele apune într-un ochi de ramuri;

nerăbdător e întunericul.

Cândva e o clipă anume

când toate glasurile tac.

Ea mă neliniștește

multă vreme după ce a trecut

și codrul cântă

cu sălbăticiunile nopții.

Vezi articolul original

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.