ZIUA DE 31AUGUST ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

CER SI PAMANT ROMANESC

Ziuade 31 august în istoria noastră

1848: Au fost publicate “Dorinţele Partidei Naţionale în Moldova”, unul dintre documentele programatice de bază ale Revoluţiei de la 1848.

1867: Scriitorul Ion Heliade-Radulescu este ales presedinte al Academiei Române.

1868: A murit Dimitrie Cozacovici (Cosacovici), un istoric şi filolog care s-a remarcat îndeosebi prin studii de filologie comparată şi de istorie privind românii sud-dunăreni, numărându-se printre pionierii dialectologiei române.

A fost membru fondator al Societăţii Academice Române în 1866; (n. 1790).

1870: S-a născut Victor Vlad Delamarina, poet şi memorialist; au rămas de la el şi încercări de pictură, insuficient cunoscute; (m. 1896).

1904: S-a născut chimistul şi pedologul Nicolae Cernescu, membru titular al Academiei Române din 1963. A desfasurat o bogata activitate de cercetare în domeniul ştiinţei solului; (m. 1967).

1913 (31 august /13 septembrie): A murit prăbuşindu-se lângă Câmpina, cu monoplanul„Vlaicu II” proiectat şi construit de el, în timp ce…

Vezi articolul original 3.384 de cuvinte mai mult

Întotdeauna

Poezii din suflet, cu suflet, pentru suflet de Aura Popa

Știi când începe, nu și când sfârșește
un drum pe care nu l-ai mai făcut,
dacă-nspre nord sau înspre sud cotește
decât atunci când nodu-i l-ai văzut

cum se desface-n soare, cum se scrie
sub pași și dincolo de ei,avid
să hohotească-a viață pe-o hârtie
de câmp sau pe un munte mai livid…

Propune-ți să ajungi cât mai departe
dar nu promite că-l străbați fugind
pentru că nu știi unde-o să te poarte
și cât ți-e dat să umbli împărțind

cu bezna și cu pietrele de stele
fărâma ta de suflet, de-ai să poți
să dai ’napoi din ceasurile rele
și în aval de temeri să înoți…

Ști cum începe-un drum dar nu și unde
își termină pavajul netezit
de bunele intenții, ce ascunde
și înspre ce se lasă răsucit…

Aura Popa,30.08.2017
Sursa foto: Internet

 

Vezi articolul original

Utopix

SUNT UN ADOLESCENT REBEL

Orașul Utopix este necunoscut maselor largi, pentru că își dorea anonimatul mai mult decât oricare alt oraș. Puținii lui locuitori, cu niveluri ridicate de serotonină în sânge, păstrau granițele orașului închise și vegheau ca nicio ființă tristă, umană sau nu, să nu pătrundă în interiorul comunității fericite. Era un oraș verde, acoperit de un cer azuriu și veșnic senin, înconjurat de o pădure tânără și flămândă, care se hrănea cu intruși depresivi, ce-și căutau alinarea, fugind înspre oraș. Nu se întâmplase niciodată ca vreunul să treacă prin pădurea carnivoră și sa-și atingă țelul: frunze mari îi îmbrățișau, flori parfumate îi adormeau și oamenii triști, învăluiți de vegetație, uitau de toate necazurile lor, într-o binefăcătoare amorțire a trupului și minții. În câteva ore, dispăreau cu totul, dizolvați de sucurile vegetale și devorați de plantele verzi și suculente. Apoi, pădurea își făcea siesta, grăbind mulțumită fotosinteza pentru orășenii fericiți. Orașul nu avea…

Vezi articolul original 289 de cuvinte mai mult

Istorie

Al Phagora

Trecutul e doar o altă lume paralelă, însă una despre care se crede –probabil eronat- că o poate explica d.p.d.v. cauzal pe a noastră.

Vezi articolul original

Toți împărații chinezi

Priza de hârtie

Aveau anume cunoștințe despre moarte

După final urmau să traverseze

Văi, ravene, ținuturi deșarte

Unde așteaptă tot felul de dușmani costumați în amintiri

Vor să îți ucidă orice speranță

Așa că și-au luat cu ei dincolo mii de soldați de teracotă

Care să le ofere garanția că moartea va avea de înfruntat o armată profesionistă

Așa că mi-am sunat avocatul

Iar aceasta mi-a explicat

Da-da, asta este legea, nimeni, absolut nimic, nu poate eluda

Nu poți să faci recurs în fața morții

Cel mai bine ar fi să procedezi ca

Toți împărații chinezi

Și să te pui să-ți aduni o mulțime de statui de teracotă

Care să meargă cu tine dincolo

Prin văi, ravene și ținuturi deșarte

De ani bun tot adun

Zece, douăzeci, o sută

O mie, mai multe zeci de mii de statui de teracotă

Toate, absolut toate, cu chipul tău, iubito

Aveau anume cunoștințe despre moarte

După…

Vezi articolul original 138 de cuvinte mai mult