Memoria este singurul paradis,
din care nu putem fi expulzați
(Jean Paul Richter)
Toate amintirile sunt fragmentele vieții noastre…
…N-a fost niciodată singură…
A existat întotdeauna un vis în apropierea ei.
Un vis în care a iubit o viață distractivă, frumoasă, colorată – o vacanță, carnaval, măști.
La începutul vieții, Visul a fost transformat într-o jucărie preferată, o rochie nouă, un pisoi viu sau un câine și, chiar, într-o școlariță bună.
De-a lungul anilor, Visul a crescut.
S-a transformat într-o plimbare sub lună, primul sărut și cele mai extraordinare cuvinte despre dragoste, care, în cele din urmă, să duce la o familie caldă, grijulie și prietenoasă. O familie care sa devenit un standard de devotament și înțelegere.
Apoi, mulți ani mai târziu, visul obosit își va aminti acest moment minunat când totul părea posibil, când nimeni nu a certat-o și nu avea de gând să o alunge. Ea…
Vezi articolul original 272 de cuvinte mai mult