amintiri citite

Gânduri de duminică XII

Vrăbiuțe

O zi de duminica tristă ca mai toate duminicile de un an încoace! Intuneric, rece, mașina plina de praf din Sahara și de găinaț autohton de porumbel.
Fețe triste, pardon ochi triști că mai mult nu se vede de sub mască, ai celor din biserică…
„Toată grija lumească să o lepădăm!”
Greu Doamne, că înafară de preot parcă suntem chirurgi pe vremea lui Ceausescu și operăm în paltoane și intuneric!
Liturghia decurge în ritm alert, de la 10 vine „schimbul II” ….
Azi nu prea m-am putut aduna, nu am prea mi-am adus „lumina” mea sa o adaug lângă lumina celorlalti.
Nu m-am spovedit de mult, nu m-am împărtășit din Postul Crăciunului si cine știe când o voi face!? Duhovnicul meu e „arestat” in Elveția, eu imi ispășesc condamnarea în Germania…
„Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi!
Amin!”

Liturghia s-a încheiat…

Vezi articolul original 232 de cuvinte mai mult