amintiri citite

Cândva

Singur acum, nisipul plajei nu mă mai știe… Cândva, din umbra pașilor tăi încolțeau scoici în care-ți ascundeam fiecare oftat, tu, primăvara unei mări ce ne tăinuia atingerile, preschimbându-le-n minunății, în adâncuri… Cândva, un descântec era mersul tău, se topeau fire de nisip sub vrajă, tu, ca un foc despletit de jarul niciodată stins al […]

Cândva

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.