amintiri citite

Temeri

69

      Din ochiul somnoros al soarelui, o rază mangâia timid omenirea, vestind o altă zi blândă, luminoasă de octombrie. O simțeam strecurându-se, încet dar insistent, prin draperia grea, crem. Toamna își făcuse loc în rostul timpului lin, cu un pulover în plus pe umeri,  o ploaie rece aici, o frunză îngălbenită dincolo, o durere în genunchiul stâng, un strop de melancolie rostogolită pe obrazul drept, în timp ce gânduri  altfel, mai simțite parcă, plutesc pe aripile unui pelegrinaj existențial, așa ca o ședință de psihoterapie cu noi înșine, frumoase dar complexe, uneori dureroase dar necesare, prea dure sau prea sincere, ce ating coarde sensibile, intime ale propriei ființe.
    Clopotele bisericii de peste stradă, bătând ritmul trezirii la viață a unei noi dimineți, mă trag brusc din profunzimi. Vocile străzii, motoare, o frână la semafor, un autobuz în stație, balamale de porți grele în deschidere urcă încet spre înălțimea etajului…

Vezi articolul original 417 cuvinte mai mult

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.