amintiri citite

Începuturi

69

       Mie-mi plac diminețile, imi plac zilele de luni, îmi place primăvara, îmi plac răsăriturile. Pentru că-mi plac începuturile. Toate începuturile. Pentru că mă fac să mă simt vie, liberă, cu porțile interioare date de pereții ființei, pregătită pentru noi senzații și experiențe.
    Șurubelnița ce-mi sfredelea creierii avea forma soneriei. Cu ochii închiși îi căutam disperată sursa pe noptiera de la capătâiul patului. Voiam să-l găsesc, să-l arunc, să-l împrăștii cu zgomot puternic și  satisfacător în mii de bucăți pe gresie, apoi să mă cocoloșesc din nou în căldura cearșafurilor și-a visurilor semiconștiente pe care nu le poți avea decât la cinci și jumătate dimineața. Șuieratul sinistru al vântului de toamnă ce pătrunde prin ușa închisă al balconului mă face să mă strâng și mai mult în cuibul protectiv al așternutului.  Dar un unic moment de luciditate îmi scurtcircuitează conștiința chinuită de nesomn: azi, sâmbătă, 26 septembrie 2020, h…

Vezi articolul original 626 de cuvinte mai mult

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.