amintiri citite

Lola

SUNT UN ADOLESCENT REBEL

Eram la mama fată când traversam perioada galbenă a vieții mele, ce va fi fost urmată de perioada verde, albastră, stacojie și roșie. Poate că perioada galbenă a fost cea mai luminoasă, prin lungimea de undă aferentă, reflectată în rochii, poșete, pantofi, fructe și legume, nisipuri, toate galbene. În mijlocul galbenului meu primeam, cu multă dragoste, pe frumosul meu iubit de atunci, subțire, pletos și obraznic, gata oricând să-mi strice monocromia. Îl primeam atunci când venea, pentru că adesea mă suna seara târziu să-mi explice de ce nu a ajuns: „am fost pe la tine,” zicea, „dar nu am putut să intru; Lola stătea în ușă și se uita la mine”. Iar eu, din mijlocul galbenului meu, voiam să-l cred, cum că simpatica Lola, cățelul blocului, dând din coadă după fiecare locatar, ar fi putut fi un motiv suficient de puternic. Am privit-o pe Lola cu alți ochi, atunci când…

Vezi articolul original 163 de cuvinte mai mult

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.