amintiri citite

BEN TODICA: Matthias Horx – OMENIREA POST-CORONA

Sursă: BEN TODICA: Matthias Horx – OMENIREA POST-CORONA

 

Matthias Horx – OMENIREA POST-CORONA

OMENIREA POST-CORONA

Previziuni implinite. Ce ne va surprinde atunci cand criza se va termina

Matthias Horx

Sunt deseori intrebat in aceasta perioada: cand “se va termina” povestea asta cu Corona si va reveni totul la normal? Raspunsul meu este: niciodata. Exista momente istorice in care viitorul isi schimba directia. Le numim bifurcatii. Sau crize profunde. Traim acum aceste timpuri.

Lumea, asa cum o cunoastem noi acum, se dizolva. Dar in spatele ei se naste o alta lume, a carei formare putem cel putin sa ne-o imaginam. Pentru asta as vrea sa va propun un exercitiu cu care am avut experiente bune in procesul de vizualizare la diferite companii. Numim acest exercitiu <RE-Gnose>. Spre deosebire de exercitiul <PRO-Gnose>, nu folosim aceasta tehnologie pentru a privi “in viitor”, ci din viitor inapoi catre ziua de azi. Suna nebunesc? Hai sa facem o incercare:

Tehnica RE-gnosis: Lumea noastra in toamna 2020

Haideti sa ne imaginam un scenariu din toamna, sa zicem in septembrie 2020 . Suntem asezati intr-o cafenea stradala, intr-un mare oras. Este cald si oamenii umbla din nou pe strazi. Se misca diferit? Este totul la fel ca mai inainte? Gustul vinului, al cocktail-ului, al cafelei, este acelasi ca odinioara? Ca dinainte de Corona?

Sau gustul este chiar mai bun?

​Privind inapoi, ce ne va surprinde?​

​Vom fi surprinsi de faptul ca sacrificiile pe care a trebuit sa le facem la nivel social nu ne-au izolat unii de altii.  ​Din contra. ​Dupa socul major suferit in faza initiala​, ​multi dintre ei au fost chiar usurati de faptul ca numeroase intreceri, discursuri si comunicari s-au oprit brusc.  ​A renunta la ceva nu inseamna neaparat a pierde acel ceva, ci poate reprezenta chiar deschiderea unor noi posibilitati. Unii au avut deja aceasta experienta, de exemplu incercand o perioada de post, apoi au inceput deodata sa se bucure din nou de mancare. In mod paradoxal, distanta fizica impusa de virus a creat de asemenea un nou sentiment de apropiere. Am intalnit oameni pe care altfel nu i-am fi intalnit niciodata. Ne-am contactat mai des vechii prieteni, a intarit legaturi care erau pe cale sa se destrame. Familiile, vecinii si prietenii au devenit mai apropiati si in unele cazuri au rezolvat conflicte ascunse.

Amabilitatea sociala, care se dezintegra vertiginos, a sporit. Acum, in toamna 2020, exista o state de spirit complet diferita la un meci de fotbal, comparativ cu situatia din primavara, cand se inregistra o furie in masa. Ne intrebam de ce se intampla acest lucru.

Vom fi uimiți de rapiditatea cu care modalitatile digitale privind manifestarile culturale s-au dovedit brusc atat de practice. Teleconferintele si videoconferintele, modalitati carora cei mai multi colegi le rezistau (mai putin in sfera afacerilor), au devenit practice si productive. Profesorii au invatat o multime de lucruri despre predarea prin internet. Biroul de acasa a devenit pentru multi un lucru demn de luat in seama, aici intrand si aspectele ce tin de improvizarea unor solutii de moment si cum sa jonglezi cu timpul.

Totodata, metodele culturale in aparenta demodate au renascut. In urma unui apel telephonic, iti raspund dintr-o data oameni adevarati, nu doar robotul. Virusul a produs o noua cultura a convorbirilor telefonice lungi, fara a exista un apel in asteptare. Chiar “mesajele” in sine au capatat dintr-o data un nou inteles. Am revenit la adevarata comunicare. Nimeni nu s-a mai putut sustrage. Nimeni n-a mai fost pus in asteptare. Acest lucru a creat o noua cultura in a avea acces la ceilalti. Am devenit responsabli.

Oameni care nu-si luau nicio pauza datorita ritmului agitat de viata, incluzand aici si tanara generatie, au inceput deodata sa faca lungi plimbari (cuvant care nu mai exista in vocabular). Lectura cartilor a devenit deodata un crez.

Programele TV gen Reality Show au devenit brusc jenante, ca si trivialitatile, tot gunoiul sufletesc ce inundase canalele de televiziune. Nu, nu au disparut complet, dar si-au pierdut rapid importanta.

Isi mai aminteste cineva disputele politice despre corectitudine? Numarul infinit de razboaie culturale despre…. despre ce era vorba?

Crizele actioneaza in primul rand dizolvand fenomenele invechite, facandu-le sa fie de prisos…

Cinismul, o modalitate ocazionala de a devaloriza lumea, a fost deodata inlaturata. Isteria fricii exagerate din mass media a fost diminuata dupa o scurta izbucnire. In plus, puhoiul infinit de crime violente in serie a atins punctul critic.

Vom fi surprinsi de faptul ca medicatia, care a crescut rata de supravietuire, a aparut in perioada verii. Acest lucru a diminuat rata mortalitatii, iar Corona a devenit un virus pe care il tratam ca pe o raceala obisnuita sau oricare alta afectiune. Progresul medical a ajutat. Dar in plus am invatat ca factorul decisiv nu a fost dat atat de tehnologie, cat de schimbarea comportamentului social. Factorul decisiv a fost ca oamenii au ramas solidari si au dat dovada de creativitate in ciuda restrictiilor radicale. Inteligenta umano-sociala a ajutat. Dar mult trambitata inteligenta artificiala, care promitea a fi capabila sa rezolve totul, a avut doar un efect limitat asupra Corona virusului.

Toate acestea au determinat o schimbare la nivelul relatiei dintre tehnologie si cultura. Inainte de criza, tehnologia parea sa fie un panacea universal, purtatorul tuturor utopiilor. Nimeni – sau doar cateva capete tari – mai cred azi in marea salvare digitala. Reclama tehnologiei nu mai este de actualitate. Ne indreptam din nou atentia spre marile intrebari ale omenirii: Ce este omul? Ce reprezentam noi unii pentru altii?

Suntem uimiti sa constatam valul de umor si compasiune care a izbucnit in perioada virusului.

Vom fi uimiti cat de departe poate merge scaderea economica fara ceva de genul “colapsului” care se intampla in realitate, care a fost invocat inainte de fiecare mica majorare a taxelor si fiecare interventie guvernamentala. Desi a existat un “aprilie negru”, un declin economic semnificativ si o scadere a pietei bursiere in proportie de 50%, cu toate ca multe companii au dat faliment, si-au restrans activitatea sau s-au transformat in ceva complet diferit, nimic nu a revenit la zero. Este ca si cum economia ar fi o fiinta vie care poate sa doarma sau chiar sa viseze.

Astazi in toamna, exista din nou o economie globala. Vorbim insa de “productia fara stocuri”(just-in-time), care a supravietuit prin prezenta uriaselor lanturi valorice ramnificate (in modelul lantului valoric se creaza valoare atat pentru client cat si pentru producator/companie), in care milioane de parti individuale sunt transportate pe toata planeta. Este vorba in esenta despre o demontare si o reconfigurare. Facilitatile de depozitare intermediară, depozitele și rezervele cresc din nou peste tot în unitatile de producție și servicii. Productia locala este in plina ascensiune, retelele sunt localizate si mestesugurile renasc. Sistemul global se indreapta catre GLOCALizare, localizarea globalului.

Vom fi surprinsi sa constatam ca insasi pierderea activelor ca urmare a prabusirii bursei nu aduce prejudicii majore asa cum se considera la inceput. In lumea cea noua, bogatia nu mai joaca dintr-o data rolul decisiv. Relatia buna cu vecinii si o gradina de legume infloritoare sunt acum mult mai importante.

S-ar putea ca virusul să ne fi schimbat viața într-o direcție care oricum se dorea a fi schimbata?

Re-Gnose: A face față prezentului printr-un salt în viitor

De ce acest “scenariu privit din fata” pare a fi atat de deranjant de diferit de previziunea clasica? Acest lucru isi afla explicatia in particularitatea specifica prin care noi ne raportam la simtul viitorului. Cand noi privim “in viitor”, intrezarim de cele mai multe ori pericolele si problemele care “ne pandesc” si care se transforma in bariere de netrecut, precum o locomotiva care iese dintr-un tunel si se napusteste asupra noastra. Aceasta bariera de frica ne separa de viitor. Tocmai de aceea viitorul de tip “horror” este întotdeauna cel mai usor de zugravit.

Pe de alta parte, tehnica RE-gnosis formează o bucla de cunoastere, in care ne includem pe noi insine, schimbarea noastra interioara, in calculul viitor. Ne conectam cu viitorul la nivel interior, iar acest lucru creaza o punte intre azi si maine. Se creaza o “Minte a Viitorului”.

Daca o faci in modul corect, se creaza ceva asemanator cu inteligenta viitorului. Suntem capabili sa anticipam nu doar “evenimentele” exterioare, ci in egala masura adaptarile interioare cu care vom reactiona in fata unei lumi schimbate.

Asta se simte foarte diferit de o prognoză care are intotdeauna ceva mort, steril în caracterul sau de axioma absoluta. Lasam rigiditatea fricii și revenim la vitalitatea care apartine fiecarui viitor adevărat.

Cunoastem cu totii sentimentul pe care il ai cand depasesti cu succes frica. Cand mergem la dentist, ne facem griji cu mult timp inainte. Ne pierdem controlul pe scaunul dentistului si ne doare inainte de a ne durea. Anticipand asemenea sentimente, sporim in noi fricile care ne pot coplesi in totalitate. Cu toate acestea, odata ce am supravietuit procedurii, exista un sentiment generat de faptul ca ai facut fata momentului, iar lumea arata din nou tanara si proaspata si suntem din nou dintr-odata plini de dorinta de actiune.

Din punct de vedere neuro-biologic, adrenalina generata de frica este inlocuita de dopamina, un tip de medicament al viitorului de provenienta interna, endogen. In timp ce adrenalina ne introduce in modul lupta sau fugi (care nu este in realitate productiv nici pe scaunul dentistului, nici in lupta impotriva Coronei), dopamina ne deschide sinapsele creierului si ne face sa fim entuziasmati in legatura cu ceea ce va veni, curiosi, vizionari. Atunci cand avem un nivel ridicat al dopaminei, ne facem planuri, ne vizualizam viitorul, ceea ce duce la actiuni de perspectiva.

In mod surprinzator, multi experimenteaza exact aceleasi lucruri in perioada de criza generata de Corona. Pierderea masiva a controlului se transforma instant intr-o veritabila intoxicatie de trairi pozitive. Dupa o perioada de uimire si teama, rasare o putere interioara. Lumea “se termina”, dar in mijlocul experientei pe care o traiesti, a faptului ca te afli inca acolo, apare in interiorul tau sentimentul unei noi fiinte.

In mijlocul unui tablou in care civilizatia paleste, traversam prin paduri si parcuri, sau de-a lungul unor spatii aproape goale. Aceasta insa nu este o apocalipsa, ci un nou inceput.

Iata cum se petrec lucrurile: Schimbarea incepe cu un tipar diferit al asteptarilor, al perceptiilor si al conectarilor cu lumea. Uneori este vorba chiar de smulgerea din rutina, din lucrurile cu care ne-am obisnuit si acest lucru va elibera din nou simtul viitorului, acea idee, acea certitudine ca totul ar putea fi complet diferit – si chiar mai bine.

S-ar putea sa ne surprinda faptul ca Trump este posibil sa fie eliberat din functie in noiembrie. AfD(un partid de dreapta din Germania pierde din popularitate si atentie pentru ca o politica malitioasa, de divizare, nu corespunde noii lumi Corona. Criza generata de Corona ne-a ajutat sa intelegem ca cei care doresc sa incite oamenii impotriva altor oameni nu-si pot aduce nicio contributie la gasirea adevaratelor raspunsuri legate de viitor. Cand lucrurile devin serioase, aspectul distructiv care se afla in spatele populismului devine evident.

Politica, în sensul sau inițial, ca formatoare a responsabilitatilor sociale, a capatat prin aceasta criza o noua credibilitate, o nouă legitimitate. Tocmai pentru ca a fost necesar sa actioneze „autoritar”, politica a creat incredere in mediul social. Stiinta a trecut de asemenea printr-o renestere uimitoare in aceasta perioada de incercare data de criza. Virologii și epidemiologii au devenit vedete social media, dar si filosofii „futuristii”, sociologii, psihologii, antropologii, care au fost anterior la limita dezbaterilor contradictorii, și-au recapatat vocea și valoarea.

Categoria “fake news” si-a pierdut rapid priza la public. Pana si teoriile conspiratiei pareau deodata a fi comerciale, chiar daca erau puse pe tava ca niste delicatesuri.

Un virus in ipostaza de accelerator al evolutiei

Crizele profunde conduc catre un alt principiu al schimbarii: sinteza tendinte – contratendinte

Lumea noua de dupa Corona – sau mai bine zis dimpreuna cu Corona – provine din intreruperea megatrendului conectivitatii. Din punct de vedere politic si economic, acest fenomen mai poarta numele de “globalizare”. Intreruperea conectivitatii datorate inchiderii granitelor, sapararilor, actelor de preventie, carantinelor, nu conduc catre desfiintarea legaturilor, ci catre reorganizarea conexiunilor neuronale care tin lumea laolalta si o poarta catre viitor. Exista un salt catre o alta faza in sistemele socio-economice.

Lumea in formare va aprecia din nou distanța – iar acest lucru va face conectarea mai calitativă. Autonomia și dependența, deschiderea și inchiderea isi regasesc echilibrul. Acest lucru poate face omenirea mai complexa, dar in acelasi timp mai stabila. Aceasta transformare este in mare parte un proces evolutiv orb – pentru ca un aspect esueaza, iar altul nou, viabil, triumfa. Asta iti induce la inceput o stare de confuzie, ca apoi sa isi dezvaluie sensul interior si anume: ceea ce conecteaza paradoxurile la nivel superior devine durabil.

Acest proces numit “complexation” (cand elemente cu incarcatura diferita se unesc pentru a obtine o solutie) – a nu se confunda cu “complication-complicare”, poate fi de asemenea conceput în mod conștient de oameni. Cei care pot face asta, cei care vorbesc limba complexitatii viitorului, vor fi liderii de maine, purtatorii de speranta, cei asemenea adolescentei Greta Thunberg care vor aparea in curand.

Prin intermediul Coronei ne vom adapta intreaga atitudine in fata vietii – in sensul existentei noastre ca fiinte vii in mijlocul altor forme de viata.” Afirma Slavo Zizek (filosof din Slovenia, in top 100 ganditori la nivel global) la mijlocul lunii martie, in plina criza Corona.

Fiecare criza majora lasa in urma ei o poveste, o naratiune care tinteste departe in viitor. Una dintre cele mai puternice imagini vizuale pastrate in povestea Corona virus, este data de italienii care canta in balcoane. Cea de a 2-a ne este furnizata de catre imaginile primite prin satelit care prezinta zonele industriale din China si Italia libere de smog. In 2020, emisiile de CO2 produse de activitatile omului vor fi pentru prima oara in scadere. Aceste lucru va avea o insemnatate pentru noi.

Daca virusul a putut face asta – am putea oare sa o facem si noi? Poate ca virusul a fost doar un mesager din viitor. Mesajul sau aspru este: Civilizatia umana a devenit prea obtuza, prea grabita, prea incinsa. Goneste prea mult intr-o directie in care nu exista niciun viitor. Dar se poate reinventa pe sine.

Sistemul se poate reseta.

Relaxati-va!

Lasati muzica sa rasune in balcoane!

Asa functioneaza viitorul.

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.