amintiri citite

Jurnal de covid (aproape live 3)

Invisible

Astazi a fost o zi lunga si nu m-am plictisit deloc (de fapt nu stiu cand m-as putea plictisi). Ca sa spun drept, nici macar nu mi-a ajuns timpul, desi pare de necrezut in vremurile astea de consemnare la domiciliu. Problemele pot fi rezolvate si de la distanta (unele). Ziceam de zi lunga si ma trece asa un fior, ca ziua inca nu s-a incheiat si astept un verdict (sumbru). Dar sa trec la lucruri mai vesele, ca si ele exista pe acolo pe undeva.

De exemplu in camera alaturata. Aud „sa intru live?” Da, banui ca fu raspunsul. Programarea peste 2 zile, sa aiba vreme sa-si pregateasca materialul. Un material pe care eu i l-as intitula „management din varful patului”, pentru ca fix asa sta. Si pe sub usa aud ceva de genul „managementul timpului, stabilirea obiectivelor, dupa care prioritatile, trebuie tinut cont de x factori care sa insumeze…

Vezi articolul original 326 de cuvinte mai mult

amintiri citite

Jurnal de covid (aproape live 2)

Invisible

Azi dimineata ma trezesc devreme (la 7, ca orice om harnic si responsabil care stie ca isi va petrece ziua aglomerata in casa). Si ce sa vezi? Ajung langa fereastra si afara e alb-alb. O zapada cm n-am vazut toata iarna. Nimeni nu-si deszapezeste masina, nici tipenie de om pe dru, nu tu urme prin zapada, nu sare aruncata, nimic. Hai ma, ca la ora aia majoritatea oamenilor sunt deja la datorie, nu abia atunci fac ochi. Imi zic: buna zapada asta, pe langa faptul ca le taie oamenilor pofta de picnic, ii mai prinzi usor si pe cei care ies din casa: dupa urmele lasate in zapada si masinile curatate. In rest, sa ramanem sanatosi ca primavara vine ea.

Auzisem sambata (cred) un fost coleg la tv. N-am timp sa il si vad, asa ca ma multumesc sa il ascult pentru ca zice lucruri bune, semn ca omul a…

Vezi articolul original 450 de cuvinte mai mult

amintiri citite

Omenirea în timpul Morții Negre, cea mai ucigătoare pandemie cunoscută până în zilele noastre

CER SI PAMANT ROMANESC

 

 

 

 

 

 
Tot ce ni se întâmplă cu acest coronavirus nu este un lucru nou și neașteptat. Pandemia din prezent ne-a făcut  să cautăm răspunsuri în trecut, putând astfel vedea că de-a lungul istoriei sale omenirea a mai  avut de-a face cu epidemii și pandemii mult mai grave.

Studiul istoriei ne învață că, oricât de rele ar fi lucrurile, poți găsi întotdeauna un moment în trecut, când lucrurile au fost mult, mult mai rele. Unii comentatori ai crizei  noastre actuale au făcut comparații cu pandemiile anterioare, și inevitabil au menționat Moartea Neagră din 1347 – 50, care a șters jumătate din populația Europei în cel mult patru ani.

În unele locuri, mortalitatea a fost mult mai rapidă și mai gravă. Italianul Giovanni Boccaccio, care ne-a oferit cea mai vie imagine a morții negre din literatură, a estimat că 100 de mii de persoane au murit…

Vezi articolul original 1.818 cuvinte mai mult

amintiri citite

Lumea asta va fi trezita de o drama uriasa, de un dezastru! Altceva nu ne mai misca.

Lumină pentru candela din suflet

FB_IMG_1585497409871“Lumea asta va fi trezita de o drama uriasa, de un dezastru! Altceva nu ne mai misca.”

Asta mi-a spus, acum multi ani, un calugar intr-un varf de munte.
M-am gandit de multe ori la vorbele lui, mai ales atunci cand filmam munti de gunoaie, rauri poluate, paduri taiate si oameni prin spitale mizerabile, fara medicamente.

Confortul in care am trait pana acum a dus la indiferenta, iar indiferenta la nepasare. Asta am devenit. Nepasatori.

Nu ne intereseaza mediul, nu ne intereseaza ce se intampla cu cel de langa noi, nu ne intereseaza nici macar ce se intampla cu noi. Daca nu ma credeti, aruncati o privire pe statisticile bolilor. Mancam mult si prost (ba, chiar avem medicamente care ne ajuta sa ingurgitam cantitati uriase), nu facem miscare, ne neglijam. Aici am ajuns.

Un alt calugar imi zicea sa “lasam timpului, timp”. Adica, sa nu ne mai agitam intruna, sa…

Vezi articolul original 170 de cuvinte mai mult