amintiri citite

Datini şi credinţe bisericeşti şi lumeşti la români. Moşii, Dragobetele, Mărţişorul şi începutul Postului Mare.

CER SI PAMANT ROMANESC

Motto: „Cel ce prin adâncul înţelepciunii, cu iubirea de oameni, toate le chiverniseşti, şi ceea ce este de folos tuturor le dăruieşti; Unule, Ziditorule, fă odihnă, Doamne, sufletelor adormiţilor robilor Tăi; că spre Tine nădejdea şi-au pus, spre făcătorul şi ziditorul şi Dumnezeul nostru”
(Tropar la Sâmbăta Lăsatului sec de carne, Sâmbăta morţilor – Moşii de iarnă)

A fost odată ca niciodată, cândva, demult foarte… A fost o vreme pe când, în lumea satului tradiţional românesc, şezătorile şi clăcile constituiau tot atâtea prilejuri pentru tineri de a se cunoaşte, de a se îndrăgosti şi de a se iubi, chiar şi în perioadele posturilor, atunci când jocurile şi hora satului erau oprite. Iată că se sfârşeşte şi luna lui Făurar şi se apropie începutul Postului Mare; tot acum se încheie şi şezătorile, care au constituit motive de distracţie…

Vezi articolul original 1.104 cuvinte mai mult

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.