amintiri citite

Dăruirea. Poveste Japoneză!

Vorbe pentru suflet...

Undeva, într-un sat sărac din îndepărtata Japonie, trăiau mai mulţi oameni în vârstă, iar viaţa lor se împărţea între munca la câmp şi discuţiile pe care le purtau când vremea era prea rece pentru a munci.

Aşa că zece bătrâni singuri din sat s-au decis să sărbătorească împreună seara Anului Nou, cu o cană de vin cald în mână, ca să se bucure de poveşti şi de vorbe de duh.

Vezi articolul original 247 de cuvinte mai mult

amintiri citite

[Poezie] XLVIII. Curândul echinocțiu

Onișoară Claudiu-Liviu Blog

straniu cum îmi arzi apa spiritului

trecând prin el, lăsând unde adânci

te scalzi și judeci nisipurile mișcătoare

sau malul pietros și fiordul din zare

uneori îmi uiți natura umană

și gravările ei în reflux de aramă

lasă-mă prelung în fruntea delicată

să mă înfrupt din iluzia cărnii

se-apropie echinocțiul de toamnă

briza va fi rece, vântul, ațos

apasă-te mai tare în gândul meu

unde stropi de stele curg avid pentru tine

chiar și când nu ești ori ai pierit în sine

nightsky

Vezi articolul original

amintiri citite

ZIUA DE 19 AUGUST ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

CER SI PAMANT ROMANESC

 Ziua de 19 august în istoria noastră

1316: Regele  Ungariei, Carol Robert d’Anjou, acordă Clujului privilegiul de a fi oraș liber regal, anulându-i astfel statutul de  posesiune a Episcopiei Catolice de Alba Iulia.

 Prin obţinerea statutului de oraş, Clujul era subordonat doar regelui Ungariei, fiind sustras autorităţii voievodului Transilvaniei, comiţilor şi altor potentaţi locali.

Actul regal a transformat Clujul într-o republică urbană autonomă (cu drept de autoadministrare) şi într-un centru economic foarte important al Transilvaniei, dar şi al Europei Centrale.

Acordarea privilegiului din 1316, venită în urma cererii parohului Benedict şi a comitelui Stark, din Cluj, apare din dorinţa regalităţii de a-şi întări poziţia şi dominaţia în faţa nobililor din Transilvania

Clujenii obțin astfel dreptul de a-și alege liberi judele (villicum), cu putere de a judeca pricinile între ei, în afară de omucideri, care se judecau împreună de către judele orășenesc și judele regesc.

Locuitorii Clujului erau obligați să-i plătească…

Vezi articolul original 2.957 de cuvinte mai mult

amintiri citite

mâine… Enescu

albastru de... mai departe (2)

  • gât grațios de lebădă- vioară –

delirez de friguri sonore,

de nemaipomenita îndrăzneală,

de a mă fi indrăgostit de cântecul unei viori,

ca de cântecul unei lebede….

doar mergând pe ape,

l-aș mai putea auzi

Vezi articolul original

amintiri citite

CANTAREATA ANONIMA ;POEZIA DIMINETII !

Anitanna's Blog la Cafeneaua "Trandafirul rosu"

_MidHZOlp6m1xLt6MygKVDXBHMTpkN4yaRB9Qf9704FnoVQqznqgDT5cRZytlTF1ou2wxogtg7j4g0ngogad
Ion Minulescu –
Cantareata Anonima

Cine cânta la fereastra
cu perdelele-nflorate,
Ca nu-i cântec de femeie
Si nici cântec de vioara?…Cine-arunca pe fereastra note vagi,
Desperecheate,
Dintr-o veche melodie,
Care urca
Si coboara
Ca o lenta agonie
Pe diezi de serpentine
Si bemoli de mici confeti?…
Cine?…
Cineva cânta!
Dar cine
Cânta parca pentru mine?…
Cine cânta nu se stie!…
Poate-i toamna, ce-ntârzie,
Ca bolnavii de ftizie,
Pe aleile patate de rugina
Si noroi…
Si pe prima indecenta a castanilor eroi –
Invalizi, aproape goi!…În odaie, la fereastra cu perdelele-nflorate,
Nu e nimeni!…
Si-n odaie cânta, totusi, cineva!…
Doamne!…
Cine cânta-asa?
Cine-mperecheaza-n noapte
Note vagi, desperecheate?…
Cine-mi lumineaza calea
Si m-aduce pâna-aci?…
Cine-mi schimba noaptea-n zi?…
Cine cânta?…
Cine-o fi?…
A tacut!…
Un glas ce tace este-o «Pasare albastra»
Care-ti zboara pe fereastra…
A tacut!…

Dar la fereastra cu perdelele-nflorate
Nevazuta cântareata anonima
Când iesi dintre culise, sa-si arate
Ca…

Vezi articolul original 18 cuvinte mai mult