– Hai să vedem ce-i cu fantoma… Acu’ face ochi.
Explicațiile mele abracadabrante nu l-au convins, așa că are nevoie de acțiune. Metodic… vorba vine, îl dezbrăcăm pe individ la pielea goală. Nik! Mai pipăim cu fereală pe ici pe colo, până dau de un inel. I-l smulg de pe deget și, brusc, individul capătă consistență.
– Cum te cheamă, taică? Ceara, candela și psaltirea ta! îl contrează Vasile.
Mie mi se învârt imagini prin cerebel. Îi iau falca în mână. O-ntorc pe-o parte, închid ochii. Mă mai uit la el, închid ochii:
– Căpitane, să fiu a naibii de nu-i profesorul pe care-l caut. Am văzut poza aia doar odată, mică, în dosar… dar memoria mea vizuală nu mă înșeală. Ăsta e Don Profesore Honoris Cauza Ailoaie. Dottore o să facem pâș, pâș, înapoi la căsucă, să facă borș DGI-ul cu tine, că eu îs sătul.
Ăsta…
Vezi articolul original 984 de cuvinte mai mult
Cronopedia 