amintiri citite

Ana nu e moartă*

Mihail stories

− Nu aș deschide acea ușă dacă aș fi în locul tău.

Ana s-a oprit cu mâna pe clanță.

− De ce?

Cum nu a primit un răspuns, a dat drumul la clanță și s-a întors. Femeia o privea pe Ana de pe o canapea maro în care ea stătea întinsă, cu un braț și un picior legănându-se pe margine.

Păreau identice-același păr blond, aceiași ochi verzi-cu excepția că cealaltă Ana avea o gaură de glonț în frunte din care picura un sânge întunecat, iar pielea ei era albă ca de cadavru.

Ana holbă ochii și făcu un pas în spate.

− De ce să nu deschid ușa? a repetat trăgând cu ochii la apariția grotescă.

O scânteiere și canapeaua și-a schimbat culoarea, de la maro, la roz strălucitor ca un ou de Paște.  Cealaltă Ana s-a ridicat în șezut și și-a șters sângele din nas cu mâneca.

− Știi…

Vezi articolul original 615 cuvinte mai mult

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.