Femeia – între mit și prejudecată

zinadorina

O femeie care iubește strălucește pe dinăuntru și pe dinafară, are o lumină inconfundabilă, are curaj și forță.
În trei mii de ani de civilizație umană, femeia este sursa de inspirație pentru o întreagă literatură. Miturile, parte a moștenirii culturale universale, vorbesc despre femei care aprind imaginația tuturor, de care se indrăgostesc, deopotrivă, oameni și zei.
Femeia este capabilă să atragă privirile, să stârnească pasiuni puternice, să atragă oprobriul, să elibereze forțe oculte. Însă nu multă lume este capabilă să înțeleagă. Societatea, in esență patriarhală, este plină de prejudecăți în cea ce privește femeia. Femeii i se cere să se sacrifice, să renunțe, să înțeleagă. Când plânge, se eliberează, dar câți bărbați pot auzi plânsul unei femei? Sau îi pot înțelege durerea? Sau visul de iubire?
Femeia este, prin structura sa intimă, parte a actului creator, poartă în ea misterul creației. Este o forță a pământului, care este în esență…

Vezi articolul original 108 cuvinte mai mult

🎅🎄🎅De ce se dau colaci colindătorilor / Tradiții de Crăciun la români

Stiri România - International

Tradiția legată de Moș Crăciun, care împarte daruri copiilor cuminți în noaptea de Crăciun (24/25 decembrie), a apărut în secolul al IX-lea. El este îmbrăcat într-un costum roșu cu blăniță albă pe margini, cizme negre și o căciulă roșie, cu o barbă mare și albă ca zăpada.

Conform credinței populare, Maica Domnului, fiind cuprinsă de durerile Facerii, cere adăpost lui Moș Ajun. Motivând că este om sărac, o refuză, dar o îndrumă spre fratele său, mai mare și mai bogat, Moș Crăciun.

Se spune că acesta era un om rău, în schimb soția lui, Crăciuneasa, femeie miloasă și bună la suflet, le-a oferit adăpost, dar fiindu-i frică de mânia lui Crăciun a ascuns-o în grajdul pentru animale.

Crăciun, aflând cele petrecute, s-a mâniat și a tăiat mâinile soției sale. Atunci Fecioara Maria a făcut o minune lipind brațele Crăciunesei la loc. Această întâmplare a dus la transformarea lui Crăciun într-un om…

Vezi articolul original 613 cuvinte mai mult

Îndemnul. Povestea lui Moș Crăciun!

Vorbe pentru suflet...

Cu doar o săptămână înainte de Crăciun, am avut un musafir neobișnuit. Iată cum s-a întâmplat. Tocmai îmi terminasem treburile gospodărești specifice pregătirilor de Crăciun și mă pregăteam să mă duc la culcare, când am auzit un zgomot ce venea din fața casei. Am deschis ușa holului și, spre uriașa mea surprindere, era Moș Crăciun în persoană, care abia se vedea în spatele unui brad frumos. Și-a pus degetul la gură, semn să nu strig.

– Ce faci aici?, mă pregăteam să îl întreb.

Cuvintele mi s-au oprit în gât, când am văzut că avea lacrimi în ochi. Alura veselă, cu care suntem obișnuiți să îl vedem pe Moș Crăciun, dispăruse.
Apoi el mi-a spus, simplu și convingător:

–  Învață-i pe copii!
Eram contrariată. Ce voia să spună cu aceste cuvinte? El mi-a anticipat întrebarea și, cu o mișcare rapidă, a scos un sac mic de jucării din spatele bradului…

Vezi articolul original 820 de cuvinte mai mult

Suflet de copil

Iubesc Crăciunul,  îl aștept mereu cu bucurie și nerăbdare când toți cei dragi îmi sunt aproape și-n casă arde focul... Este fericirea din familie, argint-viu și clinchet de clopoței în râs copilăresc, nimic nu-mi lipsește când port slova colindelor din dalbele cuvinte împodobind bradul sufletul mi-l dăruiesc.

Cel mai iubit bătrânel de pe planetă

Te-am întrezărit plimbându-te printre stele în zgomot îngânat cu clinchet de clopoței spre poarta inimii mele scurt circuit cu renii tăi făceai ca un surâs de fecioară în luna mai când cireșii încep să dăruiască roșul în culoare îți ghiceam conturul scufundată-n oceanul liniștii mele numai decât să te ghicesc printre file de poveste încercând…