O femeie care iubește strălucește pe dinăuntru și pe dinafară, are o lumină inconfundabilă, are curaj și forță.
În trei mii de ani de civilizație umană, femeia este sursa de inspirație pentru o întreagă literatură. Miturile, parte a moștenirii culturale universale, vorbesc despre femei care aprind imaginația tuturor, de care se indrăgostesc, deopotrivă, oameni și zei.
Femeia este capabilă să atragă privirile, să stârnească pasiuni puternice, să atragă oprobriul, să elibereze forțe oculte. Însă nu multă lume este capabilă să înțeleagă. Societatea, in esență patriarhală, este plină de prejudecăți în cea ce privește femeia. Femeii i se cere să se sacrifice, să renunțe, să înțeleagă. Când plânge, se eliberează, dar câți bărbați pot auzi plânsul unei femei? Sau îi pot înțelege durerea? Sau visul de iubire?
Femeia este, prin structura sa intimă, parte a actului creator, poartă în ea misterul creației. Este o forță a pământului, care este în esență…
Vezi articolul original 108 cuvinte mai mult
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.