Tot mai greu de găsit în toată marea de seriale și filme făcute direct pentru TV, unul adevărat, care să-ți umple ecranul și să lase imaginația să zboare. Poate de asta un cinema aproape minimalist, cum este cel realizat de tânărul regizor Angad Aulakh, să lase asemenea impresie.
Pelicula a fost nominalizată la câteva premii după lansare (acum două toamne) și a avut circuitul său festivalier – dar mai multe despre asta puteți citi aici, n-are rost să reiau și eu. Mai bine zic ceva despre film, cu peisaje nordice și oameni care umplu decorul cu dialoguri decupate uneori parcă din Bergman – cu ale lui Scene dintr-o căsnicie.
Numai că aici, în filmul ăsta, dialogurile au loc abia spre final, până atunci traseele personajelor se intersectează misterios până aproape se confundă: toată lumea iubește pe toată lumea, și se despart pe rând, într-o lume mai superficială, dar nu…
Vezi articolul original 94 de cuvinte mai mult
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.