amintiri citite

al patrulea an

vara din ziua de ieri

îmi plac moleculele tale, le vedeam de ani buni și mă întrebam: oare?…dacă?… și îmi spuneam: eeee, nu se poate!, ar fi aiurea,

să îi cer moleculele, să îi cer inimadulce, cord astenic de primăvară besmetică , astenie de tine

inimadulce tu mi-o dăruiești,  nu îmi ceri, tu o ai, nici nu știi cât de dulce

o ai, nici nu știi câte locuri ai, în tine, pe tine,  pe sub tine, pe deasupra, pe unde vreau să te plimb

să îți fac cunoștință  să te așez în ele, și ele, să se așeze în mine, cu tine

și apoi să ne plimbăm prin noi,

și să facă toate cunoștință între ele,

și să spună: ne pare bine că ne aflăm împreună,

că ne sudăm împreună,

că ne lipim împreună,

că ne străbatem împreună,

că ne luminăm drumul,

cu lanternele noastre puternice,

că ne aținem  calea,

că ne împiedicăm, poate că…

Vezi articolul original 71 de cuvinte mai mult

amintiri citite

Orbecăiala. Ajun roșu

FRICA DE PROZĂ

III.
Rețin acei zori
Nu pentru că erau geroși.

Nu pentru că începea ziua roșie,
Noi mergeam pe drumul negru,
Iar malul cu răchită îl făcea
Un tunel ocupat de noapte.

…nu pentru că fluviul era întunecat și viu.

Nu cele două case de acolo,
Prima prea sus, în vârful unei
Ciudate flori de piatră, a cărei
Albăstrime era limpede, cu
Toată palida lumină nocturnă,
Zgârcită. Așa sus, că prevestea
Ce avea să se întâmple curând.
O casă cu vedere la răsărit,
Unde nu auzeai cocoși,
Dar behăiau niște capre.
Cealaltă casă, prea jos,
Câinii-i lătrau din abis.
Unul alb înota fantastic
Când urcau apele în vii,
Și peștele, aspicul bălților,
Îl pescuiau prin grădini.
Nu casele îmi amintesc
Zorii aceia îndepărtați.

…nu văd limpede momentele acelea,
Pentru că vântul sucea pe degete praf,
Și zăpada puțină, iar vârtejurile ni le
Arunca în ochi, ca să ne temem.

Rețin acei…

Vezi articolul original 177 de cuvinte mai mult

amintiri citite

Orbecăiala Unu. Cu alte cuvinte

FRICA DE PROZĂ

I.
Vă rog să scuzați
Scara cu paranteze
Și divagații de
Mai jos.
Le puteți sări.
Ce vreau să spun e
La CAPĂT. Coborâți
Pe scară până
La CAPĂT.

Paranteze

Ordine e când
Obiectele sunt
La locul lor și
Le găsești ușor.

Dezordine e după ce
Ai folosit obiectele
Și nu le-ai reașezat
La locul lor știut.

Tu faci ordine.
Tu faci dezordine.

Două situații când e ordine
Seamănă izbitor. În timp ce
Două situații în care e dez-
Ordine, de obicei nu seamănă.

Divagații

Dezordinea e naturală.
Ordinea e artificială.

Dezordinea e spontană.
Ordinea e afectată.

Dezordinea stimulează.
Ordinea nu.

Dar marele avantaj al ordinii
E că toți știu la ce să se aștepte.

Iar din dezordine apare
Imprevizibilul, pe care
Nimic nu se clădește.

Or, toată lumea asta face
În civilizație, clădește.

De aceea ordinea este bună și
Micul dresaj al educației caută
Să ne-o bage în cap…

Vezi articolul original 237 de cuvinte mai mult

amintiri citite

Orbecăiala. După coacere

FRICA DE PROZĂ

I.
Pasărea măiastră sură zboară peste arătură.

Zmei cenușii clănțăne în copacii leproși.

Zmei ies din negrul orizont silvestru.

Croncăne pe turle. Azvârle ciozvârte-n

Păsările mute.

II.

Mister mărunt, miracol oarecare.

Entuziasm stângaci, pasiuni neclare.

III.

Roade roade.

El roade roade.

Roadele roade-le!

Roade la roade.

IV.

El este Strică-Poza. Umeri înguști, cap mare. Urechi decolate.

Tot tacâmu’. Ziceau: Ce băiat! Ce băiat! Până l-au descoperit

În poze sociale: Umeri înguști, cap mare. Urechi decolate.

Privire pierdută, stranie. Stângăcie deslușită. Aer de tâmpit, ce mai!

Strică-Poza! Cum a ajuns! Plimbat dintr-o gură în alta, morfolit de

Babe nebune. Muiere cu muiere, sfântu’ dă putere! Bârfe de plăcere.

V.

Mă tot întorc în trecut. E ceva acolo, greu de aflat.

Sondez prea mult și dau peste nimicuri. E plin de

Nimicuri.

VI.

Timpul e prima măsură împotriva haosului, e

Ziua Care se Repetă

Ziua Care se Repetă

Ziua Care se Repetă

Vezi articolul original 84 de cuvinte mai mult

amintiri citite

Seceta- desen

Andrei Pavel

Un desen ineput in 2003, plimbat printre schite dintr-o punga intr-alta pana cand l-am terminat un an mai tarziu. intr-un final a ajuns o pictura pe panza.

Vezi articolul original