Pierdut, pierdut, pierdut.
Mai întâi s-au stricat locatoarele, apoi propulsia a început să-și facă de cap, iar acum habar n-am unde mă aflu.
Configurația stelară nu-mi spune nimic dar, dacă e să mă iau după datele de la astro-fizică, am picat într-o galaxie bătrână. Foarte bătrână, aproape de-o seamă cu explozia primordială.
Mă târâi doar cu motoarele de impuls spre sistemul cel mai apropiat. Silențios, o altă navă mă depășește. Nici un salut, macar din politețe… deși am încercat pe toate benzile. Mărunțesc între dinți câteva cuvinte de bine. Pe de altă parte simt că mi se ia o piatră de pe inimă.
Înainte!
O gigantă roșie stă ca o bornă de hotar la capătul acestui sistem solar. Nici un semn de civilizație. Trei bule translucide trec agale pe lângă mine. De data asta sunt pregătit. Transmit apel de ajutor în toate limbajele pe care le găsesc în lexicon. Una…
Vezi articolul original 709 cuvinte mai mult
