„Lasă-mă să te găsesc! „

thenameofloveislove

-Scuză-mă!?

-Umblă mai frumos, parcă ești o diva !

-Iar tu dragă vecine , vezi de iubita ta !

L-am lăsat sa îmi povestească despre ea. Știam ca are inima frântă și ca suferea. Stătea exact lângă mine , doar ca în partea cealaltă de bloc. Mereu le auzeam certurile , mereu îl vedeam cum se distruge.

-Crezi ca ne putem vedea la o cafea sau la o poveste,m-a întrebat.

–Nu vreau sa mă bag , i-am răspuns.

Și cu asta am plecat. Nu pot sa imi permit sa le stric iubirea , chiar dacă e una toxica.

Zilele treceau mai repede ca vântul. Mereu îl vedeam și ne salutam reciproc. În sufletul meu însă se dădea o lupta. De 2 săptămâni nu am mai vazut – o pe fata cu parul auriu . Iar eu brusc mă simțeam atașată de el! Simțeam ca mă cunoaște și ca îl…

Vezi articolul original 689 de cuvinte mai mult

„Umbra din locul meu!”

thenameofloveislove

A trecut ceva timp de când am ajuns acasă. Ma plimb prin oraș și privesc siluetele sufletelor ce mă înconjoară . Am prea multe gânduri. Foarte multe gânduri. Încerc sa mă impac cu mine , dar simt ca încă nu e momentul. Parcă îmi aduc aminte de noaptea când am ajuns, tu , nebun de.. mi-ai prins mâinile și mi-ai spus ca ești fericit. Puteam sa te contrazic? Nu e de datoria mea sa te contrazic . M-am bucurat pentru tine.

„E-atat de ciudat
Cum te poate lovi
Cand crezi ca ai uitat
Se-ntoarce!” M-am simțit ciudat, atunci. Credeam ca mi-a trecut de tine. Când am crezut ca am uitat, te-ai întors tu din trecut și m-ai tulburat . Nu credeam ca vei reuși sa îmi agiți inima .

„O vad pe Insta
Ma uit zi de zi
Si ma doare
Ma stoarce.” Vă vedeam mereu…

Vezi articolul original 511 cuvinte mai mult

amintiri

Cristian Lisandru

la această adresă
nu mai locuiește nimeni
poate doar câteva amintiri
pierdute pe drum
mai trec din când în când
dinspre trecut spre prezent
fără să lase urme

♧ Cristian Lisandru

Vezi articolul original

Noi barbatii

Ratacit printre litere

O domnita vesela, zambitoare dupa o seara placuta, o revedere cu un prieten mai vechi decat lumea si un barbat. Ultimele momente, clipe in care barbatul devine badaran facandu-i o scena partenerei lui.
Este o scena fictiva, dar care poate fi regasita deseori in viata de zi cu zi.
Barbati care se simt amenintati si care simt nevoia sa-si marcheze teritoriu.
Da, instinctiv, ca niste primate, care privesc partenera ca o propietate, un obiect pe care altcineva doreste sa il subtilizeze.

Noi barbatii..
Aud des aceasta expresie. Barbi lasate pentru a etala masculinitatea. Sala, de trei ori pe saptamana. Tupeu, obligatoriu. Agresivitate. Vulgaritate, pentru a dovedi ca intre tine si un smecheras din periferie nu e mare diferenta. Haine de firma, obligatoriu.
Frumos.
Dar este un lucru pe care nu reusesc sa-l inteleg. Cu atatia barbati, autodescoperiti, in jurul nostru, cum se face ca sunt din ce in ce mai…

Vezi articolul original 319 cuvinte mai mult