amintiri citite

Vineri dimineața cand ea îşi face cafeaua…

ZurliuBlog

Strânge-te puțin, iubi, fă-mi și mie loc în mine. Sunt obosit, încerc zadarnic să sparg ferestre în cerul ăsta declarat, statistic și arhitectonic, perfect. Nu-mi iese nimic. Dumnezeii, și ăia teiști și ăia panteiști, mă-njură că le tulbur odihna cu pickamerul meu ruginit. Niciunul n-are chef să privească, sprijinit pe pervaz, gloata

Fuga spre roșu aduce somnul mai ceva ca musca țețe. Treji mai sunt doar câțiva îngeri fără aripi puși să supravegheze iubirile mutilate de plictiseală. Bieți ciocli ce reușesc să le-ngroape, până la sfârșit, în banala și bovarica plimbare de duminică, în doi, cu coșul, prin hipermarket

Nu există alternativă imanentă la mizeria umană. Poate doar o altă mizerie. Nedefinibilă conceptual și neanalizabilă. Căreia îi spunem mister dintr-o comoditate a rațiunii. Nimeni nu mai răspunde întrebărilor puse în somn. Şi braille-ul ăla cu care descifram scrijeliturile sufletului a fost aruncat în lada cu păcate

Dă-mi, iubi, o gura…

Vezi articolul original 37 de cuvinte mai mult