amintiri citite

Fantoma mea

Raisa- Poezii

Suflet pustiu ce nu mai găsește,
Totul în jur acum se asuprește.
Aici nu vrea ca să se afle,
Spiritul unde să-l mai adape?
Colindă acum printre străini,
Se-nțeapă în tălpi cu mărăcini.
Negre fantasme, stă îmbulzit,
Se tăvălește, e asuprit.

Când fața-n oglindă el o privește,
Atunci parcă un demon se dumirește.
Machiajul perfect îmbracă priviri,
Atât de tăioase ca tu să te miri,
De unde putere ca eu să răzbesc
Iar sufletul meu să-mi liniștesc?

Stafie plăpândă, mă simt izgonită,
Bântui posacă, mă simt ca fugită
Din al meu rai cu îngeri și sfinți,
Aici nu am frați și nu am parinți.

Prăpăstii visez iar când mă trezesc,
Fantasme îmi simt tot ce zăresc.
Trag aer în piept, dar tot nu ajunge
Că-n suflet e jale și-n mine străpunge,
Săgeți ce tot trec, fantoma-mi trăiește,
Dar ființa îmi simt, înnebunește .

Vezi articolul original

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.