amintiri citite

George Enescu – 63 de ani de la moarte

albastru de... mai departe (2)

3 mai -enescu -17 sept. - Copy

„Prima zi  de mai, 1955. Paris, la un portativ distanță de Champs-Elysee. O doamnă rafinată, asa, cam la 80 de ani, urcă, singură, fără ajutor, scările-melc, până la al patrulea cat. Bate la ușa  apartamentului 40. O slugă-i deschide. Două camere mari, holul, sala de baie, vederea la stradă. Pe un pat, un muribund. Livid.  Abia respiră. Vorbește greu, în timp ce un câine îi linge mâna. Suferindul este GEORGE ENESCU, una dintre cele mai luminate minți ale poporului român. Doamna e ELISABETA DE BAVARIA, regina  Belgiei, soția lui Albert I și mama lui Leopold al III-lea. Cățelul e MUTZERLI.”

3 mai -enescu (2) - Copy

„Elisabeta-l simte. Vede ca nu mai are mult de trăit. Enescu abia se mișca. Cu toate acestea, e perfect lucid. Pe 3 mai, violonistul Serge Blanc, îl vizitează. Întrebă, șoptit, dacă maestrul  gândește. ”Est-ce qu’il est encore  lucide?” Enescu-l aude. Răspunde pe loc: ”Luci…de Lammermour”, făcând aluzie la celebra piesă a lui Donizzetti. Geniul muzicii românești și universale  se  stinge pe 4 mai…

Vezi articolul original 21 de cuvinte mai mult

amintiri citite

Fugi!

Just reading my books

 Fugi! Fugi și strigă-n gura mare

Despre zilele cu soare,

Despre nopțile cu lună,

Despre gânduri și simțiri.

Aleargă! Spre zenit de vei putea…

Ca să prinzi un gând din urmă,

Să ajungi o lacrimă

Să o ștergi de pe obraz…

Să o sorbi dintr-o privire,

Să te scuzi că ai greșit.

Fugi! Fugi și spune omenirii

Că ai greșit și-ți pare rău!

Fugi după un curcubeu

Imediat! După ploaie,

Prinde în culori speranța

Și pictează fericirea.

Fugi! Fugi de lumea rea!

Caută-ți calea!

Fugi de destin

Și găsește marea!

Vezi articolul original

amintiri citite

Intr-un alt univers

Ratacit printre litere

paralleee-04

Intr-un alt univers, unul atât de îndepărtat încât nici umbra întunericului din noi nu ar putea ajunge, imi place sa cred ca proiectiile noastre paralele duc o viata diferita de a noastra.

Imi imaginez un univers în care oamenii nu dau doi bani pe nevoia de a ieși în evidență. Ei trăiesc linistiti, împăcați cu ceea ce sunt, fără chipuri de aur si suflete de balegar.
O lume in care cuvintele piti, miti, pisi, baietas sunt atat de straine incat oamenii aceia nici nu si-ar putea imagina ca exista un loc, intr-un colt intunecat al altui univers, unde semenii lor le folosesc ca epitete.

In acel univers copiii sunt educati iar si iar despre ce inseamna bunul simt, simplitatea, modestia. Sunt crescuti invatand mai presus de orice altceva, ce inseamna respectul, altruismul, cultura, setea de a-ti imbogati permanent cunostintele. Este o lume in care copiii habar au de valoarea lucrurilor…

Vezi articolul original 466 de cuvinte mai mult

amintiri citite

singur

Lumea lui Matei

Sursă: singur

singur

~ din ciclul „poeme cibernetice dialogate interior” ~

 

singur

abătut

neglijat

secătuit de puteri

gol

şi tot ce mi-aş dori mai mult

e s-o strâng în braţe

până când i-aş fura

orice urmă de amor

 

dar ea nu e

nu e lângă mine

nu ştie cum mă simt

poate nici nu vrea să ştie

sau poate că strânge la piept alt trup

 

Vezi articolul original