oasele, piramidele şi Shakespearii
sunt perene
picturile din peşteri,
memoria oceanelor, strat după strat,în piatră…
noi, ăştialalţi, copiii
unei respiraţii, suntem datori
să-i conservăm
perenitatea lor e rostul nostru
şi imboldul
călcăturii apăsate
să lăsăm urme
mai mult sau mai puţin adânci
funcţie de numărul de pagini
şi urmaşi…
dar vântul
are răbdare şi-i tenace…
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.