amintiri citite

Flori de iasomie

De ce iubirile zbor în stol fără să-și termine rolul lor iar inimile rănite rămân c-un gol? De ce iubirile se-ntorc pe dos și sufletele rămân atât de jos, când nu au avut un real folos? De ce iubirile dispar și nu rămân ancorate în speranțe, doar fug în baloane colorate, când abandonul nu-i al… Citește în continuare Flori de iasomie

amintiri citite

Acrostih proverb … Timpul, templu răstignit

Trebuie să iei bărbații așa cum sunt și pe femei așa cum vor să fie. - proverb Timpul, templu răstignit într-o clepsidră empiric el ne-arată binele ce ne conjugă unduit și minunat inima de aur a unui bărbat, elegant și plin de el, scormonind neîncetat ăst cântec minunat, iubirea de-o clipă este calea fericită și… Citește în continuare Acrostih proverb … Timpul, templu răstignit

amintiri citite

Azi,aici

Frumusețea unuei zile

”Mi-e de ajuns să-mpart aceeași clipă
cu tine,-același cub de întâmplare,
să facem schimb de zâmbet și risipă,
să-nghesui pași sub semne de-ntrebare. ”

Poezii din suflet, cu suflet, pentru suflet de Aura Popa

Mi-e de ajuns să-mpart aceeași clipă
cu tine,-același cub de întâmplare,
să facem schimb de zâmbet și risipă, 
să-nghesui pași sub semne de-ntrebare.

Nu vreau mai mult… E timp sau poate nu e
și de-altceva… Acum, tot ce contează
e felu-n care-n noi uimirea suie
ca vinul sau ca apa și ne-așează

unul într-altul…Lasă-te purtată
de valu-acesta…Poate-i cel sperat…
Poate e cel care va face-uitată
orișice umbră ce te-a înnegurat…

Aura Popa,30.05.2017
Sursa foto: Internet

Vezi articolul original

amintiri citite

Zâna iubirii

La Gigel

Pe când aşteptam stând cocoţaţi pe o bancă în aşteptarea unui microbuz numit dorinţă, chiar în razele soarelui ce adia a mângâiere matinală, între doi colegi hâtrii dintre care unul din cu dimensiunea unui stadion arhiplin căruia îi spuneam Fane Babanu’, se apropie de noi o femeie.
Cam aşa la vreo 35 de anişori, cu pletele desfăcute în vânt, mai mult adiere, o bluză prin care voia să-şi exprime compasiunea şi pe care puteai citii micul dejun avut, cu pantalonii zbârnâind a libertate inghinală, pe ritmuri de dansul ielelor aflate în perioadă şi mâinile întinse larg în lateral. Plus desculţă!
– Eu sunt Zâna Iubirii şi am venit să vă aduc dragoste!
Imediat după acest mic discurs a făcut o piruetă pe vârfuri şi zâmbetul parcă-i crescuse în intensitate. Norii parcă se aliniaseră după dansul ei iar cei câţiva care o priveau şi căzuseră într-un somn adânc al existenţei, începuseră…

Vezi articolul original 207 cuvinte mai mult