amintiri citite

Pisicoloaga

Mihail stories

  Zi de salar, în mă-sa cu ele de instalaţii, la-s că merg şi singure.

  Ne bulucim la Pavilion, cu limbile scoase, și facem o coadă dezordonată în fața ghișeului de la Casierie. Mai e și zi de CAR …lideru’ de la sindicat trage o sută de albastre și ni le flutură, criminal, pe dinaintea ochilor, noi nefericiţii, câte două-trei mii fiecare după putirințe.  Bătrâna Pobeda, proprietatea sindicatului, ne așteaptă torcând agale la Punctul de Control Doi, și… ne spargem pe litoral. 

 Deschis către mare într-un arc larg, restaurantul Alvorado oferea în jur de 200 de locuri pe scaune.

Suedezii sunt masați, cu mii de scuze, pe centru, și noi ne ocupăm zona central dreaptă, care-i chiar lângă ieșire, precauție care ne-a scos, de-a lungul timpului, din multe belele. 

Prima strigare. Nea Toma că de… o sută de Bălcescu trebuie udați:

− Coniac ! 

Vezi articolul original 759 de cuvinte mai mult

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.