amintiri citite

mâine… Sf. Antonie cel Mare

albastru de... mai departe (2)

15965297_1150782125043237_5225942707826182052_n„Zis-a avva Antonie: părinții cei de demult, când mergeau în pustie, întâi se vindecau pe sine și făcându-se doctori aleși, vindecau și pe alții. Iar noi ieșind din lume, mai înainte de a ne vindeca pe noi singuri, îndată începem a vindeca pe alții și întorcându-se boala asupra noastră, se fac noua cele de pe urmă mai amare decât cele dintâi și auzim de la Domnul zicând: Doctore, vindecă-te mai întâi pe tine.”

Întreg articolul la:

http://www.cuvantul-ortodox.ro/invataturi-si-pilde-din-viata-sf-antonie-cel-mare-totdeauna-sa-ai-inaintea-ochilor-frica-lui-dumnezeu/

….

Pix, coală A4

Vezi articolul original

amintiri citite

Atât de aproape

𝐍𝐨𝐢𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞˚

cade larma la intrarea în tăcerea fără glas, paravanul în spatele căruia se desfășoară drama în cele mai adânci taine.

tablourile mele vor putrezi într-un șopron în care mi se va îngădui să le las, și eu însămi, da, Doamne, eu nu voi mai avea acoperiș deasupra capului și-mi va ninge în ochi ca să mă vindec de această mândrie tristă și grea.

rătăcită în sfera unui vis, strivită de mine însămi, aștept clipa când va trebui să le întind din nou în mine, în ordine, la rând, convertind tăcerile în muzici, încercând să mă vindec îndeajuns de mult, până acolo unde, în fiecare zi, cercul acesta mă va scoate la iveală din străfunduri de trăiri despre care nici acum nu știu nimic.

va trebui să le ascund în altceva. și-mi voi închipui că pierd o mulțime de timp căutând un loc prin întunericul transparent în care îmi voi…

Vezi articolul original 471 de cuvinte mai mult

amintiri citite

Mihai Eminescu: Suntem români şi punctum!

Blackjack's Blog

Şi Tu, Doamne Ştefane, scutul Creştinătăţii şi cetatea Crucii, tu, care însuţi nemuritor, ai crezut în nemurire şi, lumină din lumină, ai crezut în Dumnezeul luminii, s’asculţi pe aceşti oameni incapabili de adevăr şi de dreptate, pe aceşti traficanţi de credinţe şi de simţiri?

Mihai Eminescu

Nu cu fraze şi măguliri, nu cu garde naţionale de florile mărului se iubeşte şi se creşte naţia adevărată. Noi o iubim aşa cum este, cum a făcut-o Dumnezeu, cum a ajuns prin suferinţele seculare până în zilele noastre. O iubim sans-phrase; o iubim fără a-i cere nimic în schimb, nici chiar încrederea ei, atât de lesne de indus în eroare, nici chiar iubirea, înădită azi la lucruri străine şi la oameni străini.

Noi susţinem că poporul românesc nu se va putea dezvolta ca popor românesc decît păstrînd, drept baze pentru dezvoltarea sa, tradiţiile sale istorice astfel cum ele s-au stabilit în curgerea vremilor; cel ce…

Vezi articolul original 261 de cuvinte mai mult

amintiri citite

De ce plangi, sarmane suflet?

Lumină pentru candela din suflet

fata la geamDe ce plângi, sărmane suflet
Și de ce ești abătut?
Care doruri te frământă,
Că pe zi ești mai tăcut?

După ce suspini adesea,
După ce zilnic tânjești?
De ce fugi cât mai departe
Și cu nimeni nu vorbești?…

Mă întrebi ce dor m-apasă
Și ce taină eu ascund,
De ce ochii-mi sunt departe
Și-n tăcere mă afund?…

Plâng ades după aceia
Ce din viață au plecat,
După oamenii ce-n suflet
Numai doruri mi-au lăsat.

Doare dorul după omul
Care-a fost la chip frumos,
După inima curată,
După omul luminos.

Arde dorul după omul
Ce iubea adânc, curat,
Ce trăia în inocență
Și departe de păcat.

Plâng adesea după omul
Bun, curat și credincios,
După omul simplu-n toate,
După omul cel milos.

De ce a plecat departe,
De ce nu îl mai găsesc?
Unde-i omul care-odată
Avea chipul îngeresc?…

Elena J.

Vezi articolul original

amintiri citite

Când te încercă dorul

Când te încearcă dorul de îngeri înaripați ai senzația că ceva ți se întâmplă, obişnuit cu nemișcarea... Verdele ochilor ce-ți oglindeau sufletul se transformă-n albastrul cerului, prinzi aripi zburând în căutarea lor simțind că-i întâlnești. Deschizi toate sertarele în care frumusețea zborului era închisă, chiar sigilată, și începi a desena... La început doar penele, apoi… Citește în continuare Când te încercă dorul