La o ușă cu păcate, cum sunt aproape toate, a bătut încetișor un suflet călător, a bătut cu bunătate, dar cel de dincolo de zăvor, era prins într-un somn adânc de moarte. Și-a încercat din nou smerit, cu-al lui braț de bunătate, să încerce, cum era sortit, dar... ușă nu s-a deschis. A-ncercat și-n altă… Citește în continuare Ușa întredeschisă
Zi: 14 ianuarie 2018
Capricornul
via Capricornul Capricornul | ZurliuBlog Capricornul Zeii scriu iubirile muritorilor cu litere bolduite, pe hârtie albă, cerată. Cu longitudinea și latitudinea corect explicitată. Pentru a nu (se) rătăci tot restul vieții. Capricornilor, însă, zeii le aruncă o bucată de palimpsest în scârbă și le strigă, trântind ușa – Scrieți-vă ce vreți, apedeuților! Am început… Citește în continuare Capricornul
O dragoste
Îi privea pe furiș scobitura de la baza gâtului și i se părea cel mai minunat lucru de pe fața pământului. Tânjea să îi atingă cu vârful degetelor acel spațiu mic și molcom, dar asta nu se putea întâmpla: el nu era decât un băiat, iar ea…. ea era perfecțiunea, materializată în forme lungi adolescentine, proaspătă ca o dimineață de mai, subiect de adorație incipient masculină. Îi bântuia somnul și veghea, îi dădea neliniști necunoscute și tensiuni nelămurite în vintrele tinere. Îi spulbera pofta de mâncare și îl făcea să lâncezească bolnăvicios cu ochii goi fixați pe repere inexistente. Jinduia, nici el nu știa după ce. Era bolnav și boala lui era dulce și amară, îi topea carnea și gândurile, îl devora cu gelozii răvășitoare.
Și iată miracolul întâmplându-se aievea. Ea l-a remarcat, au schimbat impresii, i-a dat o întâlnire, într-o stație de autobuz dintr-o intersecție mare. Vor vedea încotro…
Vezi articolul original 367 de cuvinte mai mult
azi…
albastru de... mai departe (2)
… doar un cuvânt-desen de mulțumire!
….
Pix, coală A4
Vindecarea celor zece leproși
albastru de... mai departe (2)
„Ce-au făcut leproşii, văzând că s-au curăţat? Iată ce au făcut: dintre toţi, doar unul singur s-a întors să-I mulţumească lui Hristos, pe când ceilalţi şi-au văzul de drum fără să le mai pese de Cel ce le-a făcut lor bine, de Mântuitorul lor.
Acest singur recunoscător, văzând că boala cea înfricoşată s-a luat de la dânsul, şi-a tras sufletul scăpat prin minune din strânsoarea cloacei de şerpi veninoşi si primul său gând a fost să mulţumească Celui ce l-a scos din stricăciunea sa cea nespusă. Si precum, doar cu puţin mai înainte, strigase cu buzele roase de lepră: Iisuse, învăţătorule, fie-Ţi milă de noi, aşa si acum si-a ridicat glasul si a strigat cu putere, din buze sănătoase si din rărunchi teferi, mulţumind lui Dumnezeu. Dar nu numai atât, ci a alergat înapoi la Binefăcătorul său ca să-I mulţumească.”
Întreg articolul la:
….
Pix, coală A4
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.