(Cel puțin) trei tipuri de credință în Cristos

Marius Cruceru

Astăzi, într-o discuție cu studenții asupra capitolului 5 din Prima Epistolă a lui Ioan, am revenit la o chestiune pe care am mai frămîntat-o cu altă ocazie. Verbul pisteuw din limba greacă se poate construi în mai multe feluri. La fiecare autor al Noului Testament regimul și semnificațiile sînt diferite. Cea mai bogată atestare, după cum bine bănuiți, este la Apostolul Pavel. Autorii Noului Testament construiesc verbul și fără și cu prepozițiile eis și en, și cu dativul și cu acuzativul. Există verbe care cer un anumit regim în ceea ce privește cazul și prepozițiile însoțitoare (vezi verbul akouw care cere genitivul și încurcă studentul începător), dar și verbe care se bucură de mai multă libertate. Mai multă libertate la regimul cazului, mai multă confuzie. Eh, ce să mai spunem de un genitiv de tipul genitivului acesta, interpretabil fie ca genitiv subiectiv, fie ca genitiv obiectiv.

sursa

Sintetizînd atestările (nu…

Vezi articolul original 662 de cuvinte mai mult

Weekend cu SuperBlog

La Gigel

Vineri.
Vreo 3 ore am alergat ca agitatu’ să-mi pun lucrurile în ordine şi să-mi las treaba terminată şi frezata. Mă duc la şef mare în birou şi cu o voce mieroasă strangulata de emoţie, îl întreb:
– Şefu’, îmi daţi voie să plec mai devreme azi?
– Cat de mai devreme?
– Pe la 11 şi ceva.
– Da’ unde pleci ma’ aşa devreme?
– Dacă vă spun n-o să mă credeţi şi o să fiţi şi invidios. Plec la munte singur.
– Ha ha ha, bine ma’, du-te. Ha ha ha! Auzi, da’ nevastă-ta ştie?!
Acasă am fost pe repede înainte să-mi fac bagajele şi să-mi aranjez chelia. Consoartă mă privea cu jind în timp încercam să îndrept un firicel de păr crescut peste noapte.
– Să-ţi pun şi nişte prezervative? Mă întreabă râzând.
– Ce să fac cu ele??
– Baloane. Şi scrii pe ele cu markerul…

Vezi articolul original 1.560 de cuvinte mai mult

Omul, câinele şi logo-ul

La Gigel

Din prognozele pe anul 2018, reieşea că o să fie un an normal. Fără câştiguri la Loto, fără îndeplinirea dorinţelor ascunse, fără descoperirea dragostei eterne şi fără succesuri cu renume, chiar prin unele estimări rezulta că nici vecina n-o să fie aceea bună vecină, care mi-a fost sursă de inspiraţie, mai mult decât o muză. Totuşi, după ce termin articolul, trec pe la ea să întreb ce are de gând.
Parcă făcând în ciuda horoscoapelor şi a tuturor prognozelor, anul nou a început cu bucurie şi continuă cu aceiaşi lejeritate să-mi ofere clipe minunate ce se resfrâng inevitabil asupra psihicului meu încercat.
Zâmbesc când scriu şi încerc să ţin departe claia blănoasă ce dă rotocoale scaunului.
Asta ar fi prima bucurie. Se învârte, se răsuceşte şi face tumbe prin pat, ca un titirez cu baterie. Din când în când îi dau părul din ochi la o parte şi se uită…

Vezi articolul original 571 de cuvinte mai mult

Elogiu gri

La Gigel

Praf şi pulbere se alege de mine când vreau să laud ceva. Cuvintele se ascund printre literele tastaturii şi ceva parcă mă ţine să apăs litere care compun cea mai mică lauda.
Poate că nu-s formatat pentru aşa ceva, poate că-s născut în zodia celor care sunt muţi când e vorba să pupe un dos roz durduliu, habar nu am ce se întâmplă în interiorul meu.
Există un singur cuvânt adesea folosit pentru a exprima orice formă de admiraţie, forţat de împrejurări, „Frumos„. Nu tu alt adjectiv, nu tu altă exprimare, nu tu altă formă de viaţă de parcă lumea s-a cristalizat doar în acest cuvânt.
Când Dumnezeu, zice-se, că a creat femeia, s-a uitat lung la ea şi a zis „Frumos„. Atât! Acum nu ştiu dacă îşi adresa sieşi exprimarea sau era consternat de frumuseţea creaţiei lui.
Cât de mică sau cât de imensă precum…

Vezi articolul original 771 de cuvinte mai mult

Tangouri temporale (VI)

Mihail stories

  – Cred că am murit. Peter încercă să-și dea o palmă și izbi în cască. Așa ceva nu e posibil.

  Se oprise din rostogolire în fața unei porți gigantice care părea că se sprijină pe nimic și era atât de înaltă încât nu-i vedea vârful. Adina cobora agale niște trepte invizibile:

  – Ce bazoreliefuri drăguțe… Peter simți că i se ridică tensiunea. Căută un mâner, o clanță, apoi se gândi că la asemenea dimensiuni, clanța s-ar putea să fie undeva sus, foarte sus. Își luă avânt și se înfipse cu umărul în ușă. Nu reuși decât să-și stârnească coastele fisurate. Gemând și bolborosind indescriptibil se întoarse către Adina:

  – Eeee. Ce facem?

  – Ai putea încerca: Sesam deschide-te !

  – Mai am cinci minute de oxigen și tu mă iei la mișto …

  – Încearcă, ce mai ai de pierdut?

  – Blestemat…

Vezi articolul original 1.050 de cuvinte mai mult