Sursă: Colo sus şi mai în sus
COLINDE, COLINDE… E VREMEA COLINDELOR!
Colo sus şi mai în sus
Colo sus şi mai în sus
O, Domnului
Sus la poarta raiului,
Suntu-ţi, Doamne, mese-ntinse,
Mese-ntinse şi subscrise.
Dar la masă cine şade?
Şade Domnul Dumnezeu
Cu preasfântul Fiul Său
Şi cu Mihail, Gavrilă
Şi cu Ioane, sfinte Ioane
Şi cu sfinte Niculaie
Chinuit şi gârbovit
C-aşa intră Iuda-n rai.
Sus la poarta Raiului,
Scaunul judeţului,
Şuştariul botezului.
Ei în iad când le-au băgat
Şi raiul s-a-ntunecat
Şi iadul s-a luminat.
Sus lumina raiului,
Scaunul judeţului
Şuştariul botezului.
Ei în rai când l-au băgat
Şi iadul s-a-ntunecat
Şi raiul s-a luminat.
Noi umblăm şi colindăm
La bun gazdă să închinăm,
Închinăm de sănătate
De Crăciun să-şi aibă parte.
Colo sus şi mai în sus
Colo sus şi mai în sus (bis)
Colindăm Doamne, Colind (*)
Este-o dalbă mănăstire. (bis) (*)
Şi întrânsa cine şade? (bis) (*)
Şade Maica Precesta (bis) (*)
Cu-n prunc mic ce tot plângea. (bis) (*)
Maica Sfântă-aşa-I zicea: (bis) (*)
Taci pruncule, nu mai plânge,(bis) (*)
Că Maica Ţie-ţi va da (bis) (*)
Două mere, două pere (bis) (*)
Să mi te joci cu ele. (bis) (*)
Şi cheile raiului, (bis) (*)
Raiul sfânt să-l stăpâneşti, (bis) (*)
Pământul să-l moşteneşti, (bis) (*)
Pe noi să ne mântuieşti. (bis) (*)