amintiri citite

Un strigăt în noapte

Viața și iubirea se scurg lin ca poezia, iubirea-i o hartă... care ascunde-n ea comori pe care le poți găsi, iubind soarele, muntele și luna florile , aerul și marea, citind cerul plin cu stele, pe care viața ni le poate da. A iubi, a visa, când cerul se deschide, când soarele și luna cântă pe-un… Citește în continuare Un strigăt în noapte

amintiri citite

Am purtat cu mine timpul

Am purtat cu mine timpul dăruindu-i clipe cu respect și stimă păzindu-mi anul precum o apă curgătoare și mi-am dăruit în zile grele, aripi, ce mi-au urzit un zbor frumos spre viitor lăsând în urmă timpul temător. Când toamna m-a îmbrățișat, cu frunze arămi și nostalgii, pimbându-mă prin amintiri, am înțeles că timpul e cu… Citește în continuare Am purtat cu mine timpul

amintiri citite

Țin în brațe clipe

Din gând în gând, din vis în vis, în toamna de afară, țin în brațe clipe grăbite ca apa și repezi precum vântul... Din când în când, alerg voioasă ca un gând, plutind ca frunza spre pământ și iubirea-mi crește în fiece cuvânt ce-mi este sădit în suflet și în gând... Nu caut adevăruri viclene… Citește în continuare Țin în brațe clipe

amintiri citite

Gri

Ratacit printre litere

gri

Gandurile ei pierdute dansau printre stropii de ploaie ce curatau griul dintr-un oras anost. Privea raspunsurile lui pe telefon, dar totul parea strain, un limbaj pe care era incapabila sa-l mai inteleaga.
Absenta, se sprijinea de masa de la bucatarie incercand sa inteleaga ce s-a intamplat cu ea, cum a ajuns aici.
Ce o sa faca mai departe?

Pentru cateva secunde chipul plin de zambet al lui Allan ii trecu prin fata ochiilor si un sentiment inexplicabil de teama o invalui, trupul tremurand spasmodic.
Ecranul telefonului licari intermitent semn ca primise un mesaj.
-O sa fie bine, iti promit.
Zambi amar, stiind ca dincolo de cuvintele lui frumoase se ascunde un ocean cenusiu de teama si disperare.
Se lasa sa cada pe canapea prabusindu-se neajutorata.
Cum sa-i explice ca lucrurile nu sunt asa simple cum le vede el?!
Ca totul in sufletul ei este atat de complicat incat nici ea…

Vezi articolul original 1.542 de cuvinte mai mult

amintiri citite

DOINA LUI PORÂMBU

„Ingerii sunt spirite inaripate, prietene cu spiritul tau inaripat.“

de Ioan Victor Pica, fost deţinut politic, sprijinitor al luptătorilor din Munţii Făgăraşului.

Auzi, măiculiţă, codrul
Cum îmi mustră dorul!
Tu îmi zici să stau acasă,
Însă codrul nu mă lasă.
Tu îmi zici să stau cu tine,
Codrul plânge după mine.
Fă-mi degrabă cea merinde,
Vin duşmanii şi m-or prinde
Şi-am să zac în lanţuri grele,
Eu şi dorurile mele.
Frunză verde lobodă,
Lasă-mi calea slobodă!
Şi de doruri îmi dezleagă
Inima asta beteagă.
Bate grindină şi moină,
Ţara nu mai are doină.
Inimă n-avem în noi,
Numai plânset de slugoi.
Şi ne arde sufletu’
Toate relele acu’.
Vântu-aduce zvon de fag,
Nu mai am pe lume drag,
Decât numai haiducia,
Urâtul şi silnicia.
Să le-nfrunt la câmp, afară,
M-oi tot duce, aşadară.
De-oi muri în cea pădure,
Lasă fagi să mă-mpresure.
Voi veni mereu acasă
Vara, să v-ajut la coasă,
Să vă usuc jelele
Cu vântul şi stelele.

Vezi articolul original 25 de cuvinte mai mult