amintiri citite

10.08/1 Jitia 1

Dan Perşa

La Jitia am învăţat mai multe lucruri. Îl voi spune pe primul dintre ele şi, în măsura în care voi fi disponibil, voi scrie şi despre altele. Când eram la masă, eram foarte înverşunat împotriva muştelor. Îmi fluturam mâinile peste tot şi le alungam. Fără spor, fireşte. Cu cât eram mai înverşunat, cu atâta se adunau mai multe. Şi la mâncarea mea veneau cele mai multe. Vlad m-a povăţuit să renunţ la înverşunarea mea, să mă fac că nu le observ. Am o problemă cu muştele? Cu gândacii? Cu păianjenii? Aşa îi atrag! Am făcu cum mi-a zis el şi muştele s-au tot împuţinat şi, până la urmă, au dispărut. Ceea ce înseamnă că eu le atrăgeam la masă! Ei bine, concluzia e limpede. Când vă înverşunaţi să luptaţi împotriva a ceva sau cuiva, îl atrageţi asupra voastră. Ignoraţi-l, uitaţi-l şi vă eliberaţi viaţa de el, de „duşman”. O să…

Vezi articol original 5 cuvinte mai mult

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s