amintiri citite

Mizantropie constructivă

Frica de proză

Scârbit în mare măsură, Jory părăsi curtea către bucătărie. Soarele turat la maxim picura ceara lui fierbinte în capul cui se afla la îndemână.

Pe când depășea pragul primului spațiu acoperit, cel al camerei albe cu geamuri înalte, pe care o visase înainte să existe și în care agoniza deseori când avea coșmaruri, un loc incert, încât se întreba uneori, treaz, unde oare este, când se afla acolo sau doar când trecea, primi o senzație vie din lumea fantomatică a meșterilor care, oricât de reală, pentru el nu putea fi altceva decât o iluzie, un semnal modulat dintr-o îndepărtată și ectoplasmatică mare cu ființele ei acvatice în salopetă.

O mulțime de molecule slab legate într-o nemiloasă cumplită derivă, acesta e realul proclamat sus și tare de Piramida-Primărie, socoti Jory, iar efortul de a-l impune tuturor, prin gesturi și arătări, e firește derizoriu.

Pentru ei, mediul lexical era o enigmă prea…

Vezi articol original 478 de cuvinte mai mult

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s