amintiri citite

Doar una

Mihail stories

  Afară ploaia s-a sucit și-mi bate în ferestre, hipnotic.

  În palele de vânt ce-o dirijează parcă simt o voință, o voință străină care vrea să petrec timpul, care mă aruncă…

   …Și-i soare. Soarele ne izbește prin ferestrele clasei. Și-o văd:

   Gabi a mea din primii ani de școală…  Eu, sălbatec, Gică contra, stresând-o pe învățătoare cu tot felul de uimiri rapide, bazice…  până când muierile s-au adunat:

  − Ce facem cu ăsta? 

  Am fost trecut în prima bancă, cu Gabi.

  Era precum un pai, dacă suflai o lua vântul, dar repede am priceput că nu-i de joacă… Pre’ când mă vedea că mă apucă limbarnița mă executa scurt pe sub bancă de am ajuns să fiu numai vânătăi.

  Rapid s-a făcut ordine prin caietele mele iar privirea albastră a ochilor ei mă urmărea pretutindeni.

  Intrasem într-un sevraj existențial din care m-am regăsit…

Vezi articol original 1.088 de cuvinte mai mult

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s