amintiri eterogene

Ninsoarea

Al Phagora

Ninsoarea cernută din plin prin sita rară a cerului îl prinsese pe Luca Deleanu singur pe străzile de la marginea orașului. Felinarele luminau slab arborii care începeau deja să fie împovărați de nea. Evenimentul nu fusese anunțat la meteo; conform prognozei urma să fie o ploaie slabă după amiaza, iar Luca avea pantofi în picioare, un pardesiu subțire pe umeri și o umbrelă.
În copilărie îi plăcuse mult iarna, zăpada și ninsoarea. Acum i se păreau aproape în plus, un amănunt bizar și capricios al cursului anului.
Își aduse aminte că n-a mai făcut de multă vreme un bulgăre de zăpadă; nici în copilărie nu făcuse mulți. Îi plăcea mai mult să privească arborii încărcați și întinderea albă, să o admire zăpada și să o lase neatinsă, ca pe o construcție fragilă din cristale rare, extraterestre.
Acum se aplecă totuși și rotunji un bulgăre alb în mâinile calde.
”Și acum…

Vezi articol original 288 de cuvinte mai mult

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s