amintiri eterogene

Ploaia

Al Phagora

(William Henry Davies, ”The Rain”)

Aud frunze bând ploaia;
Aud bogatul vârf
Dând frunzelor sărmane
Picur cu picur scurs;
Și zvonu-acesta-i dulce,
Cum beau în jur verzi frunze.

Apoi, în ceas de Soare,
Când Ploaia e oprită,
Va umple negrii picuri
Lumina negrăită;
Aștept Soare deplin,
Privirii drag senin.

***

Mai sus e nouă încercare de-a mea de traducere după W. H. Davies. Nu e un poem în ton cu sezonul, dar îmi imaginez că Poetul hălăduiește -ca de obicei- undeva în altă lume, cu alte anotimpuri.

Mai jos, în acord cu anotimpul nostru de-acum, o fotografie a lui W.H. Davies; făcută într-un sfârșit de noiembrie, 1913.

william-henry-davies

(sursa imaginii: Wikimedia )

Vezi articol original

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s